La începutul anului 2022, îngrijorările țărilor din regiune și atenția internațională au fost îndreptate către conflictul care escalada vertiginos între două state vecine - Federația Rusă și Ucraina. Către mijlocul lunii februarie 2022, Rusia avea dislocate la frontiera cu Ucraina muniții și efective militare.

Un raport al serviciilor americane din 17 februarie comunica despre 150 de mii de militari ruși la frontiera ruso-ucraineană. Număr în creștere de altfel, în timp ce Moscova jura că încetează exercițiile militare și bate în retragere. Astfel de promisiuni, însă, nu au fost primele. Rușii au mai jurat anterior că nu atacă.

Tensiunile dintre cele două țări s-au ținut pe două segmente: Pe deoparte, au răsunat presiuni repetate în care Rusia insista ca Ucraina să renunțe la ideea de aderare la NATO. Retorica lui Putin se axa pe temerea că forțele organizației s-ar apropia prea mult de hotarul rusesc. De altă parte, liderii separatiști din Donețk și Lugansk au solicitat Moscovei sprijin în recunoașterea independenței și sprijin militar.

În cele două regiuni încep schimburile de focuri dintre separatiștii pro-ruși și armata ucraineană. Moscova și Kievul se acuzau reciproc de provocări, iar pe 18 februarie, pe străzile din Donețk răsună sirenele. A doua zi începe așa zisa evacuare a civililor în Rusia. 

Președintele american, Joe Biden, a ieșit cu o luare de cuvânt în aceeași zi. Liderul de la Washington a intuit cu exactitate evenimentele din săptămâna ce urmează.

Fără mari ezitări, la 21 februarie, la Moscova este semnat un decret prin care Putin recunoaștea independenței republicilor separatiste din Donbass. Președintele ucrainean a convocat Consiliul pentru Securitate Națională și a anunțat că iau în calcul ruperea relaţiilor diplomatice cu Rusia. Zelenski a contactat pentru consultări urgente președintele SUA, președintele Franței, și cancelarul Germaniei. Liderul de la Kiev s-a adresat și poporului său.

La Kremlin însă spiritele nu se linișteau. Duma de stat a aprobat utilizarea armatei în afara federației Ruse - moment crucial al crizei.

Mai mult, Putin a enumerat și condițiile pentru care ar accepta să nu aibă loc războiul

Cu doar o zi înainte de atac, Rada Supremă de la Kiev a instituit stare de urgență în toată țara, admițând o posibilă invazie militară. În aceeași zi, liderii separatiști din Donețk și Lugansk se adresează Kremlinului, plângându-se că situația din autoproclamatele republici s-a alterat și cer intervenția militară urgentă.

În plină noapte, Zelenski vine cu un apel către poporul său și cel rus:

Doar câteva ore trec până când Putin anunță invazia în Ucraina. Liderul de la Kremlin a ales să numească războiul - operațiune specială.

Ora 04:45 a dimineții de 24 februarie. Rușii și-au încălcat promisiunea de a nu ataca vreodată Ucraina, conform acordului semnat în anii 90. Frații au devenit dușmani. Federația Rusă invadează Ucraina cu atacuri de artilerie, atacuri aeriene și debarcarea forțelor ruse în Odesa și Mariupol. Se întâmplă simultan din nord, est și sud țării. În orașele Kiev și Harkov răsună sirene și explozii.

Oamenii sunt în panică. La magazine, farmacii și bănci se formează rânduri...

Pe străzile mai multor orașe se observă covoiuri din tehnică militară rusească, iar în unele regiuni, armata ucraineană a început să riposteze. 

Kremlinul afirmă că atacă bazele militare. Printre ele Aeroportul din Gostomel, aflat în apropierea Kievului, dar și aeroportul din Mariupol.

Ucraina a rupt relațiile diplomatice cu Rusia. Ministrul de externe al Ucrainei a cerut sancțiuni dure pentru Rusia, printre care și excluderea din sistemul SWIFT. Spațiul aerian a fost închis, iar Rada Supremă a decretat lege marțială și mobilizare generală.

Contrar retoricii lui Putin și a forțelor de ordine care interveneau violent, pe străzile orașelor rusești începea să se adune lumea. Oamenii cereau încetarea războiului, dar au primit doar confruntări cu poliția și rețineri în masă.

În prima zi de război manifestațiile s-au desfășurat în mai multe orașe ale lumii, oameni au scandat „Spunem NU războiului!”

Prima zi de război a avut impact imediat asupra R. Moldova care a devenit refugiu pentru fluxul de refugiați. La ora 7:00, Ministerul de Externe a anunțat evacuarea personalului ambasadei de la Kiev. La ora 8:00, președinta Maia Sandu a convocat Consiliul Suprem de Securitate. În același timp, s-a decis închiderea spațiului aerian al R. Moldova din motive de securitate. Iar SIS a stabilit Cod Galben de alertă teroristă pe teritoriul R. Moldova.

Între timp, la punctul de frontieră Palancă deja se formează rânduri de sute de mașini ucrainene. Începe o adevărată mobilizare în ajutorul statului vecin. Inițiativele vin de la oameni de rând, dispuși să primească refugiați în propriile case. Oamenii propun servicii de transport, hrană, haine și produse de primă necesitate. 

În doar câteva ore, pe teritoriul țării noastre au intrat aproape trei mii de ucraineni. La scurt timp Comisia Situații Excepționale a decis declararea Situației de urgență. Una dintre decizii prevedea introducerea unui regim simplificat de intrare și ieșire din țară.

Prima zi de război în Ucraina s-a încheiat cu sirene în Kiev, alerte aeriene, explozii în mai multe orașe, lume în subsoluri și metrouri, mii de blindate și soldați ruși pe teritoriul suveran al Ucrainei. 

La 24 februarie 2022, Ministerul ucrainean al Sănătății a anunțat că a înregistrat 57 de morți și169 de persoane rănite în cadrul tensiunilor militare de pe teritoriul țării.