În cazul existenţei unor divergenţe între textul Declaraţiei de Independenţă şi textul Constituţiei, textul Declaraţiei de Independenţă prevalează. Prezenta hotărâre este definitivă şi nu poate fi supusă nici unei căi de atac.

În opinia scrisă a Preşedintelui Republicii Moldova se menţionează că denumirea ştiinţifică a limbii de stat în Republica Moldova este un lucru cert, aceasta continuând să fie o problemă de ordin politic. Preşedintele Republicii Moldova consideră că problema denumirii limbii oficiale a statului, determinată de problema identităţii lingvistice a naţiunii titulare, a generat o profundă scindare în cadrul populaţiei Republicii Moldova. Republica Moldova trebuie să-şi rezolve neîntârziat problemele lingvistice, denumirea oficială a limbii de stat urmând să fie determinată doar prin prisma adevărului ştiinţific, fără imixtiunea politicului.

„Hotărârea Curții Constituționale are forța juridică a Constituției. Astfel, dacă citiți articolul respectiv, prin hotărârea Curții Constituționale el este deja modificat, doar că noi nu avem la modul real să fie modificat și prin acest proiect de lege pe lângă modificarea sintagmei „moldovenească” în „română” prin toate celelalte legi, prevede și modificarea în art. 13.

Pentru legea organică avem nevoie de 51 de voturi, pentru legile organice avem două lecturi, pentru legile ordinare putem să examinăm într-o singură lectură  și noi și legile ordinare le dezbatem în două lecturi.

.De aceea, chiar dacă Parlamentul în prezent vine cu astfel de inițiativă, ea va fi înregistrată ulterior, se va obține aviz la Curtea Constituțională și se va pune pe poliță în Parlament șase luni de zile. Cred că în această perioadă șase luni PASu e obligat nu politicește, dar național-moral, românește, să caute, să identifice patru deputați ca să voteze rușinosul articol din Constituție - articolul 13 și se schimbă în sfârșit din limba moldovenească în limba română.

Articolul 141

Iniţiativa revizuirii

(1) Revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de:

a) un număr de cel puţin 200000 de cetăţeni ai Republicii Moldova cu drept de vot. Cetăţeni care iniţiază revizuirea Constituţiei trebuie să provină din cel puţin jumătate din unităţile administrativ-teritoriale de nivelul doi, iar în fiecare din ele trebuie să fie înregistrate cel puţin 20000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative;

b) un număr de cel puţin o treime de deputaţi în Parlament;

c) Guvern.

(2) Proiectele de legi constituţionale vor fi prezentate Parlamentului numai împreună cu avizul Curţii Constituţionale, adoptat cu votul a cel puţin 4 judecători.

Articolul 143

Legea privind modificarea Constituţiei

(1) Parlamentul este în drept să adopte o lege cu privire la modificarea Constituţiei după cel puţin 6 luni de la data prezentării iniţiativei corespunzătoare. Legea se adoptă cu votul a două treimi din deputaţi.

(2) Dacă, de la prezentarea iniţiativei cu privire la modificarea Constituţiei, Parlamentul nu a adoptat timp de un an legea constituţională corespunzătoare, propunerea se consideră nulă.

„Punctul meu de vedere  acea hotărâre este una care vădit intră în contradicție cu art. 7 din Constituția Republicii Moldova, este una rușinoasă. Eu nu sunt atent la astfel de hotărâri. De aceea dacă Curtea face referință la hotărârea din 05/12/2013 și argumentează că este un proiect tehnic ce trebuie să fie votat mai puțini de 51 de voturi, asta poate fi încă  o stupiditate promovată tot de Curtea Constituțională, nu mai că ce-i drept în altă componență.

Aceasta este ori hotărâre ori lege organică de punere în aplicare a hotărârii Curții Constituționale, privind și ținând cont de ajustare art. 13 în conformitate cu Declarația de Independență. Art. 140 al Constituției nu-i la discreția Parlamentului, care este obligat să pună în aplicare hotărârile CC. (...) Ei (deputații - n.r.) sunt obligați să facă acest lucru și cu cel puțin 51 de voturi.