Kremlinul a exploatat tensiunile din ambele țări pentru a le destabiliza și pentru a distrage atenția și resursele occidentale de la Ucraina. Moscova pare a fi deosebit de hotărâtă să pedepsească Moldova, o mică națiune situată între Ucraina și România, pentru independența sa politică și refuzul de a se alinia liniei rusești.

La 21 februarie, Vladimir Putin a abrogat un decret care recunoștea independența Moldovei. Reacțiile escaladate ale lui Putin față de alinierea continuă a Moldovei la poziția pro-occidentală au generat îngrijorări că acesta ar putea plănui o altă invazie.

Mai multe detalii: Anularea de către Putin a decretului privind politica externă a Rusiei: Ce implicații are această decizie

Fiind una dintre cele mai sărace țări europene, Moldova s-a luptat să depășească provocările Rusiei. Prim-ministrul moldovean Natalia Gavrilița a demisionat recent, invocând „numeroasele crize provocate de agresiunea rusă în Ucraina”. Gavrilita a subliniat cum, în urma „șantajului energetic” exercitat de Kremlin asupra Europei, Moldova a înregistrat o creștere de șapte ori a prețului la gaze și o inflație de 35%.

Președintele ucrainean Volodymyr Zelensky a dezvăluit că națiunea sa „a interceptat un plan de distrugere a Moldovei de către serviciile secrete rusești”. Președintele moldovean Maia Sandu a confirmat complotul, descriind o schemă care implica „persoane antrenate militar, deghizate în cetățeni” dintr-o serie de țări pro-ruse, care au atacat clădiri guvernamentale și au luat ostatici. Kremlinul a desfășurat de mult timp operațiuni cu steaguri false pentru a se prezenta ca victimă, iar săptămâna aceasta Moscova a acuzat Ucraina și Occidentul că au provocat o situație în Moldova.

Ministerul de Externe al Rusiei a respins afirmațiile Moldovei ca fiind „nefondate” și ca făcând parte din „vechile trucuri” ale Occidentului, dar campania de presiune a Moscovei împotriva Moldovei a fost orice, dar nu subtilă. Săptămâna trecută, Moldova a aprobat un nou prim-ministru pro-occidental, care și-a afirmat planurile de a aduce Moldova în Uniunea Europeană.

Moldova este, de asemenea, asaltată de provocări de securitate legate de Rusia. La 10 februarie, o rachetă rusească a încălcat spațiul aerian al Moldovei. Moldova și-a închis temporar spațiul aerian câteva zile mai târziu, după ce un „obiect asemănător unui balon meteorologic” a fost observat deasupra teritoriului său. Între timp, Transnistria, o regiune separatistă din Moldova condusă de lideri pro-ruși, găzduiește 1.500 de forțe rusești de „menținere a păcii”.  

Fiind una dintre cele mai sărace țări din Europa, Moldova a luptat pentru a depăși aceste provocări, care sunt exacerbate de politicienii pro-ruși și de susținătorii acestora, care susțin că legături mai strânse cu Kremlinul ar stimula economia Moldovei. Ilan Șor, un lider pro-rus al partidului de opoziție Șor, care a fost condamnat pentru fraudă și spălare de bani și care trăiește în exil, a mobilizat toamna trecută mii de protestatari pentru a cere demisia președintelui Sandu. Cu toate acestea, reporterii moldoveni au dezvăluit că mulți protestatari au primit transport și au fost plătiți cu o indemnizație zilnică pentru a apărea la demonstrații.

În Balcanii de Vest, Putin pune în aplicare tehnici similare din manualul său de joc al haosului. Președintele kosovar, Osmani, a declarat luna aceasta pentru The Guardian că Rusia folosește mercenari din infamul Grup Wagner și grupuri paramilitare sârbești pentru a dezlănțui distrugeri în Kosovo și, eventual, pentru a pune mâna pe teritoriu. 

Acest lucru vine după mai multe luni de tensiuni tensionate între Serbia și Kosovo, care au părut să atingă apogeul în decembrie, când Serbia și-a plasat trupele în stare de alertă maximă, iar premierul sârb Ana Brnabic a descris cele două țări ca fiind „în pragul unui conflict armat”.

Deși Serbia și Kosovo au acceptat luni o propunere a Uniunii Europene de normalizare a relațiilor, Moscova nu va renunța la capacitatea sa de a alimenta flăcările în Balcani prin intermediul unor proxeneți din regiune. 

Rusia înțelege că Kosovo este o problemă sensibilă pentru Serbia, care refuză să accepte independența Kosovo. Moscova menține legături culturale și politice profunde cu Serbia prin intermediul unor instituții precum Biserica Ortodoxă, a operat ani de zile Sputnik News de la Belgrad și și-a deschis recent acolo postul de televiziune RT. Președintele sârb Aleksandar Vucic pare mulțumit de acțiunile de destabilizare ale Rusiei în Kosovo, deoarece îi consolidează poziția de pilon al stabilității percepute.

Întrucât NATO are o misiune de menținere a păcii în Kosovo (KFOR), amestecul Rusiei, chiar și prin intermediul unor grupuri proxy, este expus. În mod clar, Kremlinul vrea să expună alianța occidentală ca fiind un tigru de hârtie, fără reacții decisive.

Autorul analizei, cercetătoarea Ivana Stradner, consideră că NATO trebuie să dovedească faptul că Rusia se înșeală și să își consolideze credibilitatea în fața aliaților regionali. Alianțaa adoptat o poziție fermă în ianuarie, când KFOR și-a anunțat intenția de a contracara blocarea de către sârbi a drumurilor din nordul Kosovo prin îndepărtarea vehiculelor „pentru a restabili libertatea de circulație”. 

Iar miniștrii apărării din NATO reuniți în această lună și-au anunțat intenția de a "intensifica" măsurile de ajutorare a Republicii Moldova.

Pe măsură ce pierderile Rusiei în Ucraina continuă să crească, Putin va recurge din ce în ce mai mult la mijloace asimetrice de provocare și distragere a atenției Occidentului. Liderii occidentali trebuie să înțeleagă importanța de a contracara aceste tehnici în același mod hotărât pe care l-au demonstrat în susținerea Ucrainei.