Reforma instituțională a SIS: Ce presupune și la ce etapă sunt proiectele de legi privind securitatea națională
La 7 martie, Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a anunțat că, în cadrul ședinței Colegiului instituției, a fost discutată transpunerea spre implementare a Conceptului reformei instituționale. Între timp, proiectele de legi privind securitatea națională, criticate în societate, așteaptă avizul Comisiei de la Veneția, care ar urma să fie emis în următoarele zile.
7 martie 2023, 20:30 ・ Cristian Bolotnicov
„În alocuțiunea sa, directorul SIS a reiterat factorii determinanți ai inițierii procesului de schimbare, transformare, fortificare și optimizare a capacităților ofensive și de reacție ale instituției, în direcția reacționării prompte și eficiente la amenințările de securitate națională.
Autor: Comunicat SIS - 7 martie 2023
Direcțiile de reformă
Reprezentanții SIS comunică despre faptul că reforma instituțională anunțată astăzi a fost precedată de un audit complex al activității Serviciului, prin care au fost identificate mai multe carențe și probleme ce vizează procesele organizațional-funcționale din cadrul instituției, inclusiv, lipsa ajustării cadrului normativ de activitate a Serviciului la noile abordări în domeniul de Securitate.
Potrivit comunicatului, printre primele acțiuni de reformare se numără o mai mare atenție pe consolidarea segmentului de contraspionaj, fortificarea subunității responsabile de reintegrarea teritorială a țării și apărare a ordinii constituționale sunt unele din prioritățile de reformare aprobate și transpuse spre executare.
Concomitent, au fost demarate procedurile de rigoare care au menirea de a revizui și ajusta cadrul legal de activitate a Serviciului, precum și de optimizare a proceselor interne. Atenție deosebită a fost acordată și eficientizării managementului resurselor umane, realizării obiectivelor și sarcinilor asumate de instituție pe domeniul dat de activitate.
Autor: Comunicat SIS - 7 martie 2023
Ce prevăd legile securității
În discursul său din 13 februarie, prin care președinta R. Moldova, Maia Sandu a atenționat despre tentativele de destabilizare a situației, șefa statului a solicitat Parlamentului să asigure adoptarea mai rapidă a pachetului de legi privind securitatea națională și abilitățile Serviciului de Informații și Securitate.
Parlamentul Republicii Moldova trebuie să adopte, în cel mai scurt timp, proiectele de lege care vor oferi SIS și procuraturii instrumentele necesare pentru a combate mai eficient riscurile la adresa securității țării.
Autor: Maia Sandu, 13 februarie 2023
De altfel, legile la care face referire Maia Sandu privesc activitatea Serviciului de Informații și Securitate (nr. 420), a statutului ofițerului de informații și securitate (nr. 421) și un proiect nou de lege privind activitatea contrainformativă și activitatea informativă externă (nr. 421). Inițial, prima dezbatere pe marginea acestor proiecte de legi a avut loc în luna decembrie, pe platforma Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică a Parlamentului.
La 25 noiembrie 2022, Parlamentul a expediat actele normative în adresa Comisiei de la Veneția, care a precizat la 19 decembrie că va emite o opinie la 10 - 11 martie 2023.
Siguranță sau Big Brother?
Printre modificările care au atras atenția opiniei publice se numără introducerea dreptului directorului SIS și a adjuncților săi de a emite „avertismente oficiale” în adresa unor persoane fizice, posibilitatea ca persoanele cu dublă cetățenie să fie angajate la SIS cu condiția că cea de-a doua cetățenie să fie a unei țări membre a UE.
Totuși, mai mulți experți dar și unele organizații din cadrul societății civile s-au declarat îngrijorați de prevederi precum posibilitatea ca acțiuni precum monitorizarea telefonului și a locației să poată fi realizată fără mandat judecătoresc.
Astfel, Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC) a declarat că proiectul de Lege privind activitatea contrainformativă și activitatea informativă externă, ce vizează SIS „nu poate fi susținută de principiu”.
Este regretabilă neactualizarea conceptelor de „securitate națională” și „securitate a statului”. Proiectul este insuficient de fundamentat și suscită probleme iremediabile din perspectiva drepturilor omului. (…) Singurul efect urmărit pare a fi instituirea unor mecanisme paralele celor prevăzute de legislația specială de investigații – mecanisme care vor fi mai comode Serviciului, însă care nu vor oferi garanții minime de protecție împotriva arbitrariului.
Autor: Opinia CAPC - 13 februarie 2023
Expertul Mihai Mogîldea, director adjunct al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, a confirmat existența unor vulnerabilități asupra legilor. Într-un comentariu acordat Ziarului de Gardă, acesta a precizat că s-ar putea să existe cazuri de depășire a competențelor și a atras atenția la lipsa unor pârghii eficiente de control parlamentar asupra instituției.
„Aceste proiecte nu au urmat procedura clasică de legiferare, au fost transmise direct în Parlament, fără să treacă prin procedura clasică, prin Guvern. Proiectele au fost scrise de SIS și puse pe masa Parlamentului, iar acest lucru vine la pachet cu riscul ca Serviciul să-și scrie propriile reguli de activitate, iar lucrul ăsta nu este neapărat unul benefic pentru o democrație.
Autor: Mihai Mogîldea, expert IPRE
Recent, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă a transmis că MAI și SIS verifică informația vehiculată de mai multe surse media privind un grup de 80 de tineri din mun. Chișinău și raioane din țară, care ar fi fost transportați organizat de formațiunea condusă de Ilan Șor în Turcia pentru trei zile, unde ar fi participat la instructaj pentru provocarea dezordinilor în masă în timpul protestelor.
Anterior, SIS a anunțat că la 27 februarie 2023 a identificat doi cetățeni străini pe teritoriul Republicii Moldova, conectați la anumite centre subversive din afara țării. Instituția susține că cei doi erau antrenați în activități de culegere de date și informații pentru punerea în aplicare a unui plan de destabilizare a situației interne din țară, cu provocarea schimbării prin violență a orânduirii constituționale a Republicii Moldova.
În rezultat, în privința cetățenilor străini a fost aplicată măsura de declarare drept persoane indezirabile pe un termen de 10 ani, cu îndepărtarea lor de pe teritoriul țării.