La Haga se află cele mai înalte instanțe ale justiției internaționale: Curtea Penală Internațională, Curtea Internațională de Justiție, Curtea Permanentă de Arbitraj. Cel mai adesea, Haga se referă la Curtea Penală Internațională. Competența sa se extinde în primul rând asupra persoanelor acuzate de genocid, crime împotriva umanității, agresiune militară și crime de război. Aici se includ și șefi de stat, și lideri militari.

Curtea Penală Internațională operează în conformitate cu Statutul de la Roma , care a intrat în vigoare în iulie 2002. Începând cu 2023, 124 de țări l-au ratificat. Mai simplu spus, guvernele acestor țări sunt obligate să coopereze în toate modurile posibile cu investigații independente ale crimelor care intră sub jurisdicția instanței. Și cel mai important, extrădarea către CPI a tuturor acuzaților, inclusiv a propriilor cetățeni, dacă instanța emite un mandat de arestare a acestora. 

În cei aproximativ 20 de ani de existență, CPI a luat în considerare și continuă să analizeze 31 de cazuri în 17 țări. Printre acestea se numără 22 de cazuri de crime de război, 21 de cazuri de crime împotriva umanității, patru cazuri de mărturie mincinoasă și un caz de genocid. 

Instanța are o reputație controversată. Toate condamnările pentru crime de război - 4 în total și majoritatea cazurilor audiate de CPI sunt legate de țări africane. În același timp, țările bogate și puternice, care sunt adesea acuzate de crime de război, de exemplu, Statele Unite, Rusia și Israel, nu au ratificat Statutul de la Roma și nu recunosc jurisdicția instanței. 

Teoretic acest lucru este posibil, dar practic - este extrem de puțin probabil. În primul rând, nici Rusia, nici Ucraina nu au ratificat Statutul de la Roma. Din 2014, Ucraina a recunoscut jurisdicția CPI - și, prin urmare, instanța poate investiga crimele din țară comise de armata rusă și deja face acest lucru. Dar în mod oficial nu-i poate judeca pe ruși. O rezoluție specială a Consiliului de Securitate al ONU ar ajuta la eludarea acestei probleme - dar Rusia este membru permanent al acesteia și, bineînțeles, va respinge o astfel de rezoluție.

Chiar dacă Putin va ajunge în acuzația de la Haga, va fi formal imposibil să fie condamnat pentru începutul unui război: din punct de vedere al tehnicii juridice, această acuzație este cel mai ușor de dovedit, dar fără ratificarea Statutului de la Roma, o astfel de învinuire nu poate fi adusă.

În al doilea rând, au existat doar două cazuri în istoria recentă în care o instanță internațională a emis un mandat de arestare pentru un șef de stat în exercițiu: Tribunalul pentru Fosta Iugoslavie pentru președintele sârb Slobodan Milosevic în 1999 și Curtea Internațioanlă de la Haga pentru președintele sudanez Omar al-Bashir în 2009. Dar Milosevic a ajuns la Haga abia după ce a pierdut puterea. Iar al-Bashir este deținut în închisoare din Sudan.

Citește și: Putin & Co: Președintele rus este al șaptelea șef de stat acuzat într-o anchetă penală internațională și al patrulea președinte, pe numele căruia a fost emis un mandat de arestare. Cu cine „face echipă” liderul de la Kremlin

În al treilea rând, CPI nu poate începe un proces în absența acuzatului. Deoarece CPI nu are executori judecătorești împuterniciți să aducă forțat inculpații în instanță, inculpații se pot ascunde ani de zile în propria țară sau în țări prietene. Singurul instrument de presiune pe care îl are CPI este un mandat de arestare. O țară poate refuza să îndeplinească acest mandat și nu va urma nicio sancțiune pentru aceasta. 

În al patrulea rând, la fel ca majoritatea altor instituții internaționale, CPI are o problemă serioasă de legitimitate: „hegemonul” global al SUA care nu recunoaște jurisdicția Curții de la Haga asupra sa. Donald Trump a sancționat chiar procurorii și judecătorii CPI care investigau crimele de război ale armatei americane din Afganistan. Administrația Biden a anulat decizia. În același timp, anume politicienii de la Washington pledează cel mai des pentru judecarea lui Putin la Haga, iar președintele american chiar îl numește deschis pe liderul de la Kremlin „criminal de război”.

În cele din urmă, Curtea de la Haga a adoptat cerințe foarte înalte pentru probe. Dacă Putin s-ar afla la Haga, ar fi extrem de dificil să-i fie dovedită vinovăția directă în crime de război și cu atât mai mult în genocid.

Pe scurt: pentru ca Putin să ajungă la Haga, mai întâi trebuie o schimbare de regim în Rusia, apoi noul regim ar trebui să-l aresteze pe Putin, să ratifice rapid Statutul de la Roma și să extrădeze fostul președinte la CPI. În același timp, este de dorit ca documentele de la Kremlin privind pregătirea și desfășurarea războiului din Ucraina să se păstreze și ca noul regim să fie gata să le trimită la Haga. Însă dacă un eventual noul regim îi va fi cu adevărat ostil lui Putin, îl va captura atât pe el, cât și pe arhiva lui, este mult mai probabil ca acesta să vrea să-l condamne el însuși. Mai mult, chiar și în actualul Cod penal rus există articole  despre declanșarea unui război și  despre încălcarea legilor războiului, și  despre genocid.

Având în vedere toate aceste subtilități juridice și politice, unii politicieni consideră că Putin nu ar trebui judecat de CPI, ci de un tribunal special pe modelul Nürnberg sau Haga pentru fosta Iugoslavie. Acest lucru poate rezolva toate sau aproape toate dificultățile juridice formale (tribunalul va funcționa pe baza unui mandat care poate fi întocmit pentru o situație specifică), dar dificultățile politice nu vor duce nicăieri. 

Din nou, este nevoie de o decizie specială a Consiliului de Securitate al ONU sau de o majoritate absolută a voturilor statelor membre ONU la Adunarea Generală. Din nou, cineva trebuie să-l aresteze pe Putin și să-l extrădeze.

AGORA amintește că La 17 martie 2023, Curtea Penală Internațională de la Haga a emis un mandat de arestare pentru președintele rus Vladimir Putin și pentru Ombudsmanul prezidențial Maria Lvova-Belova. Ei sunt suspectați de deportarea ilegală a copiilor din teritoriile ocupate ale Ucrainei în Rusia.