Profesorul Alexandr Madry, cunoscut drept unul din experții de top în domeniul Inteligenței Artificiale, a atras atenția Congresului SUA asupra nevoii de reglementare a domeniului, în special a utilizării acestuia de către marile companii din IT și în general.

„Nu ne mai aflăm într-un science fiction, ci într-un veritabil punct de inflexiune”, susține Madry, potrivit MIT.

MIT susține că o soluție este stabilirea unui cadru legal pentru Inteligența Artificială și calificarea ei ca „instrument important”, menit să ofere asigurări că utilizarea tehnologiei este în concordanță cu obiectivele societății. Legislativul ar trebui să își pună întrebări cu privire la scopul și explicabilitatea algoritmilor pe care îi folosesc corporațiile, într-o etapă precursoare reglementării, crede profesorul Madry.

În observațiile sale, reprezentantul Institutului a ridicat trei probleme.

În primul rând, a menționat că Inteligența Artificială "nu mai ține de science-fiction" sau se limitează la laboratoarele de cercetare. „Este în lume, unde poate aduce beneficii enorme, dar prezintă și riscuri.”

Apoi, Madry a mai spus că AI ne expune la „interacțiuni care merg împotriva intuiției umane”. Instrumentele AI precum ChatGPT imită comunicarea umană, iar oamenii sunt predispuși să accepte, fără să își mai pună întrebări, produsul acestui model lingvistic.

Cel mai rău scenariu, potrivit profesorului, este cel în care majoritatea oamenilor ar putea să își piardă abilitățile analitice. În același timp, profesorul avertizează însă că ar fi o greșeală ca reglementarea inteligenței artificiale să fie realizate la fel ca și în cazul celei umane - de exemplu solicitându-i să explice raționamentul și pornind de la prezumția că răspunsurile rezultate ar fi credibile.

În cele din urmă, Aleksandr Madry a atras atenția asupra structurii pe care se sprijină aceste noi modele de inteligență artificială. Faptul că sunt gestionate doar de câteva companii mari și că sunt construite pe bazele și sistemele acestora, le face periculoase și, totodată, vulnerabile.

Se mai ridică o dilemă: cine trebuie să răspundă, din punct de vedere juridic în cazul unei situații delicate și cine ar trebui să abordeze problema?

„Ne aflăm într-un punct de inflexiune când vine vorba despre CE va aduce inteligență artificială. Să știm să profităm de această oportunitate înseamnă să discutăm despre rolul ei, despre CE anume vrem să facă pentru noi și, mai ales, despre CUM ne asigurăm că este benefică pentru toți. Va fi o conversație dificilă, dar trebuie să o avem și să o avem acum", a declarat profesorul MIT subcomisiei din Congres, în cadrul căreia a avut loc dezbaterea.

Îngrijorări similare a împărtășit și fondatorul Open AI, compania care a creat și lansat ChatGPT. Sam Altman a mărturisit într-un interviu pentru ABC News, că omenirea ar trebui să fie atentă atunci când vine vorba de AI și modul în care e folosit.

„Sunt foarte îngrijorat de posibilitatea ca aceste modele să fie folosite pentru dezinformarea la scară largă. Ar putea fi folosite și pentru atacuri cibernetice”, a declarat Altman.

CEO-ul Open AI crede că reducerea efectelor negative ale inteligenței artificiale din prezent, s-a datorat în special opiniilor utilizatorilor. În același timp, Altman se arată convins că noua tehnologie va remodela societatea, dar se teme de măsura în care oamenii vor deține controlul.

ChatGPT a devenit aplicaţia web cu cea mai rapidă creştere din istorie. A ajuns la 100 de milioane de utilizatori activi, lunar. 

La bază, ChatGPT este un software bazat pe inteligenţă artificială, a făcut senzaţie la nivel mondial după ce a fost lansat în noiembrie. Creat de compania californiană OpenAI, chatbot-ul ChatGPT funcţionează pe baza unor algoritmi şi baze de date uriaşe. 

Cu alte cuvinte, ChatGPT generează texte originale despre orice subiect - ca răspuns la o întrebare ce îi este adresată - inclusiv articole, eseuri, glume şi chiar poezie.