O lege mai blândă. Ce prevede un nou proiect legislativ cu privire la sănătatea mintală
Persoanele care suferă de tulburări mintale și de comportament ar putea fi protejate printr-o nouă lege. Un proiect „privind sănătatea și bunăstarea mintală”, înregistrat de două deputate PAS, Ana Racu și Liliana Grosu, conține prevederi mai umane privind tratamentul persoanelor în cauză, dar și politici care ar îmbunătăți starea mintală a populației. Astfel, se propune ca legea actuală, veche de 25 de ani, să fie înlocuită cu una nouă, care conține prevederi mai blânde și sarcini de politici publice prietenoase sănătății mintale.
・ Felicia Nedzelschi
De ce a fost nevoie de o lege nouă
Legislatorii citează datele Biroului Național de Statistică, conform cărora, în 2020, tulburarea mintală și de comportament este principala cauză a dizabilității la copii (26,2%) și la adulții cu vârsta cuprinsă între 18 și 29 de ani (20,3%).
Deputații PAS fac referire și la pandemia COVID-19 și restricțiile impuse de aceasta, care au avut „un impact devastator asupra bunăstării și sănătății mintale a populației la nivel global, inclusiv a cetățenilor țării noastre”.
Respectiv, autorii proiectului susțin că actuala lege, care datează din 1997, „este un act normativ depășit de necesitățile în domeniu, având prevederi contradictorii și care nu întrunesc standardele în domeniul drepturilor omului”. Mai mult, aceasta nu are „mecanisme eficiente de protecție și/sau promovare a sănătății mintale a populației sau de menținere a bunăstări psihice”.
În proiect se mai arată că legea actuală nu e suficient de explicită atunci când explică în ce constau drepturile și libertățile persoanelor cu tulburări mintale și de comportament. Mai mult, aceasta ar avea prevederi abuzive în privința spitalizării și tratamentului fără liberul consimțământ al persoanei sau al reprezentantului ei legal. Ea nu garantează aplicarea unor metode cel mai puțin restrictive de îngrijire și de tratament, nici în spitalul de psihiatrie, nici în afara lui.
Ce va prevedea noua lege, dacă va fi votată
Noul proiect transmite mingea pe terenul mai multor ministere. Ministerul Sănătății va fi obligat să elaboreze și să aprobe acte normative privind depistarea precoce a tulburărilor mintale și de comportament și de restabilire cât mai rapidă a sănătății mintale. Specialiștii de la minister ar urma să monitorizeze factorii de risc biologic, psihologic și social la nivelul întregii populații și al diverselor grupuri vulnerabile de populație. De asemenea, ar urma să se facă educație parentală în unitățile medicale, în special pentru femeile însărcinate și mamele tinere.
Ministerul Muncii și Protecției Sociale urmează să pună la punct politici care să creeze condiții de muncă în așa fel, încât să protejeze oamenii de stresului, violența și hărțuirea la locul de muncă, dar și să asigure respectarea echilibrului dintre viața profesională și cea privată.
Ministerul Educației și Cercetării urmează să includă în Curriculumul național module sau discipline de promovare a sănătății mintale, precum și a activităților de învățare ce dezvoltă competențe socio-emoționale.
Pe lângă asta, se dorește aplicarea tratamentului cel mai puțin restrictiv în condițiile cele mai puțin restrictive, protejarea intereselor economice și asigurarea unui trai decent în comunitate a oamenilor cu tulburări mintale și de comportament.
Spitalizarea fără consimțământ
Autorii atrag o mare atenție asupra tratamentului forțat al persoanelor care suferă de boli mintale. Mai exact, ei spun că actuala procedură de spitalizare fără consimțământul persoanei prevede că hotărârea privind satisfacerea cererii de spitalizare în staționarul de psihiatrie fără liberul consimțământ constituie temei pentru spitalizarea şi ținerea persoanei în staționar.
De aceea, se propune ca starea de sănătate mintală a persoanei, în privința căreia se solicită internarea forțată, să fie supusă evaluării de către medicul psihiatru imediat ce a fost adusă. În urma evaluării, medicul-psihiatru va informa persoana supusă evaluării, reprezentantul legal sau persoana împuternicită cu mandat de ocrotire despre necesitatea de a fi supusă tratamentului psihiatric sau, după caz, despre necesitatea internării nevoluntare. Dacă medicul-psihiatru consideră că nu există temei pentru internarea nevoluntară, va consemna acest fapt, cu motivarea respectivă, în documentația medicală.
Dacă asta va fi ultima ieșire din situație, noua lege propune ca persoana vizată sau cel care răspunde de ea să-și exprime consimțământul informat pentru internarea voluntară în unitatea medicală sau aplicarea tratamentului specializat ambulatoriu.
De asemenea, noua Lege reglementează exhaustiv procedura prin care persoanei internate nevoluntar i se asigură dreptul la apărare, în cazul în care nu are un avocat ales, atât la etapa emiterii deciziei de către Comisia de medici-psihiatri ai spitalului de psihiatrie, cât și la etapa de examinare a cauzei în instanța de judecată.
Documentul poate fi consultat pe site-ul Parlamentului și urmează să fie avizat de comisiile parlamentare și supus votului în plen.