Potrivit BNM, această decizie continuă măsurile stimulative de politică monetară adoptate începând cu sfârșitul anului trecut, prin care se urmărește stimularea cererii agregate, inclusiv prin încurajarea consumului, echilibrarea economiei naționale și ancorarea așteptărilor inflaționiste.
Totodată, BNM susţine că informațiile macroeconomice noi confirmă, în mare parte, validitatea ultimei prognoze a instituţiei.
Inflația efectivă este mai înaltă decât prognoza
Astfel, deşi inflația anuală a scăzut cu 1,4 puncte procentuale până la 25,9 la sută în luna februarie 2023, inflația efectivă a fost cu un punct procentual mai înaltă decât prognoza.
„Abaterea valorii efective a inflației de la cea prognozată a fost cauzată, în principal, de prețurile reglementate (+5,1 puncte procentuale), ca urmare a reflectării de către BNS în luna ianuarie 2023 a compensațiilor acordate consumatorilor la gazul natural, energia termică și electrică.
Creșterea tarifelor cu efectele lor secundare, războiul din Ucraina și seceta din vara trecută mențin inflația cu mult deasupra țintei. Însă, cererea dezinflaționistă și măsurile de politică monetară adoptate anterior, de la mijlocul anului 2022, continuă să atenueze acești factori”, constată BNM.
Potrivit instituţiei, cererea externă este slabă în continuare, în contextul prețurilor mai reduse și mai stabile pe piețele internaționale la resurse energetice. Astfel, deși ritmurile de creștere a inflației se temperează în majoritatea țărilor, continuă înăsprirea monetară pentru a atenua presiunile inflaționiste secundare și a reduce consumul încurajat de creșterea puternică a salariilor.
„Războiul din Ucraina și urmările crizei energetice din Europa afectează în continuare economia regională. Prețurile internaționale la produsele alimentare continuă să scadă, deoarece s-au micșorat riscurile și costurile de producție, iar oferta este bogată pe anumite segmente”, susţine Banca.
De ce a scăzut PIB-ul
În trimestrul IV 2022, Produsul Intern Brut al Moldovei în termeni reali s-a diminuat cu 10,6 la sută față de aceeași perioadă a anului 2021, iar în tot anul 2022 scăderea PIB este de 5,9%.
Potrivit BNM, un impact negativ asupra evoluției PIB au avut, în special, scăderile din următoarele activități: agricultură (-40,5 la sută), sănătate și asistență socială (-18,6 la sută), producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (-34,4 la sută), tranzacții imobiliare (-11,8 la sută) și industria prelucrătoare (-7,0 la sută).
Pe de altă parte, o influență pozitivă asupra evoluției PIB au avut creșterile din următoarele activități: informații și comunicații (+12,2 la sută), activități financiare și asigurări (+16,0 la sută), învățământ (+8,4 la sută) și cazare și alimentație publică (+39,1 la sută).
Exportul a crescut cu 8,6%, importul – cu 11,2%, consumul administrației publice – cu 2,5 la sută, iar consumul populației și formarea brută de capital fix au scăzut cu 8,9 și 8,6 la sută, respectiv. În trimestrul IV 2022, în termeni reali, fondul de salarizare a scăzut cu 10,9% față de aceeași perioadă a anului 2021.
Ratele la depozite au scăzut, dar cele la credite cresc
Autoritatea bancară mai constată că, după ultimele două decizii de relaxare a politicii monetare, ratele de dobândă la creditele și depozitele noi în lei au avut tendințe diferite – la depozite au scăzut, iar cele la credite au crescut nesemnificativ.
Astfel, rata medie ponderată la depozite a fost de 11,10 la sută în luna februarie 2023, cu 1,94 puncte procentuale mai puțin decât în ianuarie 2023, iar cea la credite – 14,34 la sută, cu 0,08 puncte procentuale mai mult, afirmă BNM.
Riscuri și incertitudini
Balanța riscurilor abaterii prognozei inflației este dezinflaționistă, iar incertitudinile rămân pronunțate.
„Principalele surse sunt situația tensionată în regiune, reflectarea în statistică a compensațiilor la energie, cererea și prețurile externe mai mici. Prognozele pentru zona euro s-au stabilizat atât în privința inflației, cât și a creșterii economice. Printre principalele incertitudini privind cererea mondială sunt încetarea politicii zero COVID din China și atingerea plafonului de îndatorare în SUA”, mai constată BNM.
Instituția susţine că va monitoriza în continuare procesul inflaționist, evaluând riscurile și incertitudinile asociate, iar deciziile ulterioare ale Comitetului executiv vor depinde de perspectivele actualizate ale inflației.
Următoarea ședință a Comitetului executiv al BNM cu privire la promovarea politicii monetare va avea loc pe 11 mai 2023, conform calendarului aprobat.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.