Soarta caldarâmului de pe str. 31 august 1989: Între o posibilă restaurare și transformare în zonă pietonală sau simple cercetări (FOTO)
Caldarâmul descoperit în urma reparației străzii 31 august 1989 a ajuns pe rețelele de socializare mai repede decât autoritățile au reușit să ia decizii. Lucrările au fost parțial suspendate pentru a permite cercetarea arheologică, dar nu este clar ce se va întâmpla cu aceste porțiuni, deoarece restaurarea zonei poate fi dificilă sau nepotrivită.
21 martie 2023, 19:00 ・ Cristian Bolotnicov, Felicia Nedzelschi
AGORA a discutat cu directorul Agenției Naționale Arheologice, Vlad Vornic și experta în urbanism, Anetta Dabija pentru a afla care ar putea să fie soarta acestora. Totodată, am aruncat și o privire în istoria recentă, pentru a vedea cum au acționat autoritățile în cazuri similare.
Două săptămâni de documentare
Potrivit directorului Agenției Naționale Arheologice, Vlad Vornic, specialiștii au nevoie de circa două săptămâni pentru a documenta și a cerceta caldarâmul descoperit. Vornic spune că instituția sa a coordonat lucrările cu Primăria.
Am meditat cum să procedăm, pentru că acest pavaj e o structură deosebită, nu e o structură arheologică cum întâlnim noi. Nici nu cunoaștem exact de când ar data, e clar doar că e din epoca modernă. (...) Am insistat că trebuie să facem cercetarea. Și s-a înțeles asta. Am avut o întâlnire întâmplătoare cu primarul general Ion Ceban, am văzut că există deschiderea primăriei. Noi trebuie să facem această cercetare, dar lucrările trebuie oprite pe această porțiune.
Autor: Vlad Vornic, director Agenția Națională Arheologică
Arheologul ne-a explicat că acum în plan este realizarea unei documentări și cercetări mai ample a zonei, pentru a înțelege anumite lucruri mai bine, din moment ce nu toată zona fostei străzi acoperite cu pavaj s-a păstrat.
„Noi avem porțiuni de pavaj încă neatinse de asfalt în centrul istoric. Trebuie să ne gândim cum să le păstrăm și pe acelea intacte. Aici, din păcate, drumul pavat vechi a fost afectat. S-a pornit asfaltarea pentru că oricum acel drum era afectat după război. Cu ajutorul istoricilor ne vom documenta să știm când a fost construit exact.
Autor: Vlad Vornic, director Agenția Națională Arheologică
Potrivit istoricului, ar fi vorba de un drum realizat în a doua jumătate a sec. XIX, mai exact în perioada anilor 1866 - 1870.
Liceul Natalia Dadiani, actualmene sediul Muzeului Național de Artă
oldchisinau.com
În timpul lucrărilor poate vom descoperi lucruri sau monede care ne vor ajuta să aflăm detalii. Însă noi nu știm care-i grosimea, structura acestui drum, ce fel de pietre sunt. Nu avem așa specialiști, ca să reconstruiești așa drum, deși ar fi ideal... Noi milităm pentru conservarea unei asemenea porțiuni de drum. Pe partea dinspre muzee e mai afectat, pentru că acolo au fost și șanțuri. Vom încerca să curățim și să facem secțiuni arheologice pentru a înțelege structura. Problema mare e că acest drum se află la o anumită adâncime, mai jos de nivelul actual. Să îl lași așa înseamnă că orice ploaie va crea inundații. Sunt probleme, nu e simplu să găsești soluția cea mai potrivită. E nevoie de una bine-gândită.
Autor: Vlad Vornic, director Agenția Națională Arheologică
Zona străzii 31 august 1989 în perioada interbelică
BCU Cluj
Restaurarea - o procedură complexă
Activista în domeniul urbanismului, contributoarea AGORA Anetta Dabija, spune că nici ea nu și-ar dori soluții rapide.
Specialiștii ne zic că e foarte greu tehnic să păstrăm pavajul așa cum a fost identificat acum. În cazul în care acea porțiune ar deveni pietonală, acest lucru ar fi posibil, însă aceste aspecte trebuiau gândite la etapa inițială. Acum va fi foarte greu de găsit soluții rapide, pentru că e nevoie de o cercetare complexă. O soluție ar fi conservarea și păstrarea unei porțiuni mai mari din pavaj.
Autor: Anetta Dabija, activistă în domeniul urbanismului, contributor AGORA
Ea subliniază importanța cercetării și implicării mai multor specialiști, inclusiv din străinătate. Anetta Dabija spune că nu contează dacă sistarea lucrărilor a fost făcută sub presiunea publică sau a fost un pas electoral, „atâta timp cât s-au oprit lucrările și poate se va găsi o soluție”.
Să rezolvi lucrurile din mers în astfel de situații este foarte greu și de regulă se ajunge la o soluție nu cea mai bună.
Autor: Anetta Dabija, activistă în domeniul urbanismului, contributor AGORA
Dacă ar fi descoperit și renovat, acest caldarâm ar deveni o perlă a orașului. Unicul motiv al acoperirii acestuia cu asfalt este viteza. Caldarâmul este o soluție foarte eficientă pentru calmarea traficului. Mașinile nu pot merge pe așa suprafețe cu viteze mai mari de 30 km/h, din cauza vibrației. Iar pentru factorii de decizie din acest oraș mașina e o prioritate absolută. Caldarâmul din Chișinău este încă o jertfă pe altarul “fluidizării traficului.
Autor: Victor Chironda, activist în domeniul urbanismului, ex-viceprimar
Recent, primarul general al capitalei, Ion Ceban a venit cu o reacție pe marginea acestui subiect, în care a dat de înțeles că ar putea admite transformarea străzii 31 august 1989 într-o zonă pietonală.
Ținând cont de părerile arheologilor de acasă, specialiștilor din România și experților în domeniul patrimoniului de la Strasbourg, unde mă aflu într-o vizită de lucru, analizăm posibilitatea ca 31 August 1989, în perimetrul străzilor Pușkin și Bodoni, să o facem pietonală întru valorificarea patrimoniului național. În rest strada continuă a fi reparată conform proiectului stabilit. Cu detalii vom reveni.
Autor: Ion Ceban, primar general al mun. Chișinău
Caldarâmul de pe str. 31 august 1989
Facebook/Ion Ceban
Retrospectiva unor descoperiri similare
Istoria recentă a capitalei abundă de mai multe exemple în care adevărate sit-uri arheologice au fost descoperite în timpul efectuării unor lucrări de reparații. Astfel, în toamna lui 2021, au fost inițiate mai multe săpături arheologice pentru a pune în valoare vestigiile celei mai vechi clădiri din Chișinău și a scoate la suprafață ruinele Bisericii Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil.
În august 2022, arheologii au anunțat descoperirea unui mormânt ce datează din sec. XVI, amplasat pe teritoriul orașului, în zona parcului arheologic Visterniceni din preajma maternității nr. 2 din capitală. În același timp, arheologii au mai descoperit urmele de amenajare a Pieței Vechi, sub care totodată se află și un alt cimitir, care datează din sec. XI.
La începutul lunii iunie, au fost descoperite, în timpul unor lucrări din zona Teatrului Național „Eugene Ionesco” au fost descoperite beciurile casei Mitropolit Gavriil Bănulescu Bodoni, cunoscută și sub numele de Casa Toadere Sabău, care ar avea circa 230 de ani.
La 23 iunie 2022, primarul Ion Ceban a anunțat că obiectivul arheologic cu denumirea ,,Ruinele clădirii Muzeului Bisericesc - casa eparhială, casa lui Teodor Sabău, va fi introdus în Registrul monumentelor istorice de categorie locală din municipiul Chișinău.
A fost votat proiectul privind înscrierea în Registrul monumentelor istorice a obiectivului arheologic și instalarea unui însemn arhitectural-informativ. Pe lângă clasarea obiectivului ca monument istoric, proiectul de decizie mai prevede și oferirea posibilității de continuare a cercetărilor arheologice în zona Vechiului Sobor. (...) Anul acesta pentru prima dată din bugetul municipal am alocat bani pentru săpăturile arheologice.
Autor: Ion Ceban, primarul general al mun. Chișinău
Fosta Casă Eparhială
Facebook/Ion Ceban
Un alt caz de acest tip s-a petrecut în vara lui 2009, când un grup de arheologi de la Academia de Științe a Moldovei (AȘM) a găsit scheletul unui mamut în parcul Valea Morilor din Chișinău. Aici au fost găsite totodată și vestigii senzaționale din mileniile II și V î.Hr. Atunci, cercetătorii sugerau autorităților să deschidă un muzeu în aer liber în acea zonă.
„Am depistat în sol nivelul secolului XV i.e.n. – este vorba de cultura arheologică nouă din epoca bronzului, vestigii ale secolelor III-IV din epoca antică târzie, o cultură a Imperiului Roman târziu. În straturile superioare ale scoarței terestre am găsit un bordei medieval, vase din ceramică așa cum au fost lăsate de locuitorii așezării în epoca Evului Mediu. Avem vestigii și din secolele XI-XII, tot epocă medievală timpurie”, declara atunci cercetătorul Sergiu Bodean pentru Timpul.
Urcior descoperit în urma săpăturilor arheologice de la Valea Morilor
Ziarul „Timpul”