Nu (,) agresez în continuare. Explicăm ce fac centrele de „reeducare” a bărbaților violenți și cât de eficiente sunt (VIDEO)
Statisticile, rapoartele, organizațiile neguvernamentale, forțele de ordine și multe alte entități publice ne vorbesc frecvent despre problema violenței față de femei. Violența se manifestă în diverse forme, numeroase studii vorbesc despre violența psihologică, economică, fizică și sexuală. Totuși, cel mai des femeile se confruntă cu violența fizică din partea partenerului de viață. Suntem informați că tot violența fizică este raportată de circa 40 la sută din femei, ponderea cea mai mare revenind celora din mediul rural. Pe de altă parte, raportându-ne la violența fizică, descoperim nu doar un număr X de victime, ci și un număr care indică spre agresori. În țara noastră, atunci când un agresor ajunge în vizorul forțelor de ordine, acesta se poate alege cu un dosar penal, ulterior, prin decizia instanței de judecată, agresorul este nevoie să parcurgă un program de reeducare.
・ Cătălina Vudvud Grițco
În Republica Moldova funcționează mai multe centre de asistență și consiliere destinate agresorilor familiali, care se regăsesc în Drochia, Căușeni, Ocnița și Chișinău. În cadrul programelor, agresorii învață să-și controleze emoțiile și comportamentul abuziv.
Pe parcursul anului 2022, în cadrul celor patru centre de consiliere a agresorilor familiali au primit asistență specializată 117 de persoane.
Programul de asistență și consiliere pentru agresorii familiali din Chișinău, implementat de AO „Centrul Național de Formare, Asistență, Consiliere și Educație din Moldova” este un serviciul oferite gratuit agresorilor.
Beneficiarii sunt agresorii familiali cetățeni ai Republicii Moldova și străinii, iar admiterea la serviciile prestate în cadrul Centrului se poate realiza în baza hotărârii instanței de judecată, care obligă agresorul să urmeze programul de consiliere sau în baza cererii individuale a beneficiarului. La fel, ca urmare a referirii de către asistentul social, ofițerul de sector sau de către alt membru al echipei multidisciplinare de la locul de trai sau în baza unei cereri de înscriere benevolă. Totodată, agresorul poate fi înscris în Program și la cerere personală.
Trebuie să precizăm că, în acest Centru sunt înscriși bărbații, dar și femei, care sunt obligați să frecventeze programul prin ordonanța de protecție/ordinul de restricție de urgență sau alte acte executorii, sau care vor să-și îmbunătățească relația cu partenera(rul), precum și cei care iau în considerație sugestiile partenerii(lui) sau a altor persoane pentru a depăși comportamentul violent.
Regrete
Unul dintre agresorii care a acceptat să discute cu echipa AGORA, sub protecția anonimatului, ne-a povestit că a ajuns la centrul de consiliere pentru agresorii familiali din Chișinău după un conflict soldat cu violență fizică în familie.
Agresorul mărturisește că a săvârșit o infracțiune gravă în familie, iar pentru că suferă de epilepsie, instanța de judecată l-a scutit de închisoare și l-a redirecționat spre centrul de consiliere pentru agresorii familiali.
S-a decis să trec un program de reeducare, să îmi revin, să nu fac acțiuni grave. Asta la mine prima dată în viață s-a întâmplat, nu am avut nici la poliție chemări, iată s-a întâmplat prima dată la mine așa ceva, lucru grav, de care îmi pare rău. Aici îmi revin câte oleacă, îmi revin în fire. Aici e plăcut să vii.
Autor: Agresor
„Eu sunt acuzat că reprezint pericol”
Un alt agresor susține că a ajuns la centrul de consiliere pentru agresorii familiali din Chișinău după un scandal cu fosta sa soție.
Agresorul motivează că o ceartă iscată între ei a făcut-o pe fosta soție să sesizeze poliția, ulterior, în baza hotărârii instanței de judecată este nevoit să frecventeze cursul.
De fapt, nu a fost nici un soi de violență, dar toți au trecut de partea ei, iar acum sunt nevoit să lupt pentru dreptul de a-mi vedea fiica. Ea are scopul de a mă decădea de drepturile părintești și a ales altă cale. Eu sunt acuzat că reprezint pericol pentru ea și pentru copil, că sunt agresor. Susține că am unele dependențe, că nu sunt adecvat. Părerea mea nimeni nu a întrebat-o, iar cazul a luat turații înalte.
Autor: Agresor
Un program cu șapte beneficiari
Marina Mogîldea, consilieră de Probațiune la Inspectoratul National de Probațiune, a declarat pentru AGORA că acest program are drept scop protejarea femeilor și schimbarea comportamentului agresorilor de la un comportament agresiv la un comportament adecvat și benefic societății, iar în prezent programul de asistență și consiliere pentru agresorii familiali din Chișinău numără șapte persoane.
În programul dat persoanele care sunt vizate, subiecții de probațiune, sunt implicații în mai multe lecții desfășurate de către reprezentantul Centrului Național de Formare, Asistență, Consiliere și Educație din Republica Moldova (CNFACEM) cu care Inspectoratul Național de Probațiune are un acord de colaborare, dar și de consilierii de probațiune îi ghidează prin diferite forme, prin diferite teste motivaționale, prin diferite subiecte care devin de interes.
Autor: Marina Mogîldea
Grupul țintă este axat pe adulți, care au comis infracțiuni cu caracter violent, iar persoanele bolnave psihic și cele cu dependențe de alcool sau droguri nu pot fi incluse în program.
Agresori familiali trebuie să înțeleagă cum violența poate fi controlată
Alexandru Donos, președintele CNFACEM, a specificat pentru AGORA că programul destinat agresorilor familiali îi ajută pe participanți să înțeleagă esența, rădăcinile, interacțiunile, dar și impactul acțiunilor violente.
Donos crede că în momentul în care agresorul conștientizează anumite lucruri, înțelege de unde provin anumite comportamente, are toate șansele să controleze aceste comportamente.
De fiecare dată vorbim despre faptul că noi purtăm vina pentru spectru larg de emoții negative pe care le simțim, însă noi putem și suntem responsabili de procesul de gestionare al acestor emoții, cum le manifestăm noi în raport cu alții. Asta este o soluție și despre asta sunt programele.
Autor: Alexandru Donos
Președintele CNFACEM mai subliniază că cei care sunt constatați agresori familiali trebuie să învețe, dar și să înțeleagă cum pot controla violența și cum poate fi construită o relație sigură cu apropiații.
Totodată, Alexandru Donos recunoaște că nu există careva studii care ar măsura impactul acestor programe probaționale și nu se știe câți dintre agresorii care au beneficiat de acest curs recidivează.
Trebuie pur și simplu să fim siguri că noi am dat posibilitatea omului să cunoască mai multe despre situația în care el s-a regăsit și noi trebuie să fim conștienți că el a înțeles care a fost rolul lui în toată situația respectivă, asta este deja un obiectiv atins.
Autor: Alexandru Donos
Evaluarea programelor - o necesitate
Veronica Teleucă, coordonatoarea Coaliției Naționale „Viața Fără Violență în familie”, susține că atâta timp cât agresorii sunt obligați să participe la aceste programe și nu o fac din dorință proprie, eficiența acestor este discutabilă.
De asemenea, Teleucă menționează că toate programele trebuie evaluate foarte sincer de către specialiștii pe baza la mai multe criterii.
În primul rând, care este impactul și să vadă câți agresori s-au întors în familii, câți dintre ei aplică violența, dacă femeile care sunt cu acești agresori pot liber să își spună opinia sau pot liber să vorbească ce se întâmplă în familie? La fel, cred că trebuie evaluat impactul cost- eficiență. Cât se cheltuie pentru un centru pentru agresori și cât de eficient este el. Câți oameni au ieșit din acest program? Câți oameni lucrează, câți bani sau alocat și așa mai departe?
Autor: Veronica Teleucă
Coordonatoarea Coaliției Naționale „Viața Fără Violență în familie” afirmă că programele pentru agresori sunt necesare, doar că ele trebuie regândite.
Nu este suficient atunci când tu lucrezi cu un agresor să validezi faptul că „da, tu ai fost agresiv pentru că erai stresat la lucru”, „da, tu ai fost agresiv pentru că erai băut, se mai întâmplă, asta nu e bine, străduite data viitoare să nu fie”. Trebuie de săpat mult mai adânc și de văzut unde a fost relația asta de putere și control, de ce omul a fost atât de împuternicit să aplice violența. Nu contează dacă e violență fizică, psihologică sau economică, de multe ori merg toate la pachet, și violența sexuală dacă e în cuplu.
Autor: Veronica Teleucă
În Republica Moldova, aproximativ 40 de femei își pierd viața în urma violenței în familie, arată datele oficiale. Statisticile mai sugerează că peste 63% dintre femeile și fetele care au între 15 și 65 de ani au suferit, cel puțin, o formă de violență în viața lor.
În anul 2020, autoritățile au fost sesizate în 12.970 de cazuri de violență în familie, cu peste 1100 de cazuri mai multe decât în anul 2019 și cu aproape 2000 de cazuri mai multe decât în anul 2018.
La tema lunii martie, „Violența în bază de gen”, AGORA se aliniază campaniei „Rupe tăcerea! Suntem alături”. Aceasta e o campanie socială de prevenire a violenței în bază de gen, implementată de Ministerul Muncii și Protecției Sociale în parteneriat cu Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA), Agenția ONU pentru refugiați (UNHCR), Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) și Entitatea Națiunilor Unite pentru egalitatea de gen și abilitarea femeilor (UN Women).
„Inegalitatea de gen poate duce, de asemenea, la violență. Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (cunoscută sub numele de Convenția de la Istanbul) este instrumentul principal al Consiliului Europei pentru combaterea violenței bazate pe gen și promovarea egalității de gen. Convenția face apel la toți membrii societății, în special bărbați și băieți, să contribuie activ la prevenirea tuturor formelor de violență bazată pe gen.”