„De exemplu, doar parcarea de la aeroportul internațional Chișinău (deschisă în anul 2016) a costat șapte milioane de euro. Construcția Arenei Chișinău a costat 50 milioane de euro. Construcția unui terminal nou la aeroportul din Iași se estimează la 66 milioane de euro (dintre care 85% reprezintă fonduri europene)Mai mult, analizând proiectele mari investiționale implementate de către autoritățile publice (din diferite țări) în ultimii 70 de ani, cercetătorii au stabilit că 9 din 10 proiecte au înregistrat costuri mai mari decât cele estimate la etapa de lansare a proiectelor, fiind depășite inclusiv termenii inițiali de finisare a proiectelor”, spune analistul.
Costurile inițiale pentru reabilitarea aeroportului Mărculești nu par să fie corelate nu realitățile economice din jur. O altă promisiune a autorităților este reducerea de trei ori a taxelor aeroportuare la eventualul aeroport din Mărculești în comparație cu taxele actuale la aeroportul din Chișinău. Astfel, în loc de 24 euro per pasager, acestea ar putea fi doar opt euro per pasager.
„Dacă analizăm cuantumul acestor taxe la aeroporturile din regiune, vom constata că și aici calculele autorităților ar putea fi mai optimiste decât ar permite realitatea economică. (...) Proiectele mari pot aduce mai multă vizibilitate și o posibilitate de a obține un avantaj în fața altor concurenți politici. Cu toate acestea, proiectele ratate în Moldova, dar și în alte țări, arată că investițiile în infrastructură nu asigură automat creștere și valoare pentru cetățeni. Iar ideea unui al doilea aeroport regional pare să fie din această categorie”, explică Stanislav Ghilețchi.
Potrivit analistului, în condițiile în care, autoritățile urmează să preia managementul integral al aeroportului internațional Chișinău, ar fi mult mai justificat de continuat investițiile în acest aeroport, având în vedere că există deja o bază solidă de infrastructură. Iar sursele financiare care vor fi utilizate pentru modernizarea unui alt aeroport, ar putea fi redirecționate pentru dezvoltarea și implementarea unei politici atractive de creștere a numărului de companii care ar fi interesate să opereze zboruri de la acest aeroport.
„La momentul actual, aeroportul internațional Chișinău nu are nici o constrângere operațională care ar limita dezvoltarea acestuia. O parte din aeroporturile regionale din Europa au fost construite anume din cauza faptului că unele aeroporturi deja operau la capacitate maximă, iar costurile de obținere a slot-urilor de aterizare sau decolare au devenit extrem de scumpe. Acest lucru nu este înregistrat astăzi la Chișinău. Dimpotrivă, conform analizei, astăzi diversitatea rutelor din Chișinău a revenit la valorile înregistrate în anul 2014. Mai mult, investițiile autorităților pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere vor continua să îmbunătățească accesul tuturor cetățenilor la aeroportul internațional Chișinău”, a adăugat expertul.
Pentru acest an se estimează investiții de 600 milioane de euro pentru reabilitarea drumurilor naționale. Amplasarea în centrul țării a aeroportului de la Chișinău este net superioară față de zona în care ar putea fi operaționalizat cel de-al doilea aeroport, se arată în nota analitică.
Pentru a evita o criză în sectorul transportului aerian, Stanislav Ghilețchi recomandă autorităților să se concentreze pe dezvoltarea aeroportului internațional Chișinău.
„Indicatorii sugerează că Moldova reprezintă un potențial pentru companiile din industria aeronautică. Prin urmare eforturile autorităților de a atrage operatori noi anume pe aeroportul internațional Chișinău trebuie continuate, iar eforturile de a dezvolta alte aeroporturi din țară - oprite”.
Analistul mai recomandă o evaluare a politicii de taxe aeroportuare și oferirea noilor instrumente pentru atragerea companiilor aeriene. Reieșind din nivelul înalt de concentrare pe aeroportul internațional Chișinău, este crucial ca politica de stimulare să fie evaluată și ajustată după necesitate pentru a atrage noi operatori.
Și totodată, IPRE sugerează asigurarea unei comunicări coerente în materie ce ține situația din industrie.
„Discuțiile în jurul companiilor Wizz Air și Air Moldova denotă o discrepanță între viziunea și percepția autorităților și a pieței. De asemenea declarațiile contradictorii cu referire la Air Moldova sugerează că relația dintre companie și autorități este una tensionată. Întrucât călătoriile cu avionul au devenit practic un bun public, este important ca orice comunicare publică privind situația din industrie să fie obiectivă și bine calculată. În caz contrar, anumite declarații ar putea prăbuși și mai mult încrederea pe care o au consumatorii în companii, forțând de altfel intrarea acestora în dificultăți financiare”, a conchis expertul.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.