La rândul său, membrul Comitetului Executiv al PSRM, Maxim Lebedinschi a menționat că „nu există așa-numita modificare tehnică a Constituției pe care insistă majoritatea parlamentară”.

Amintim că, la 22 martie 2023, președinta R. Moldova, Maia Sandu a promulgat legea care prevede înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română” în toate legile R. Moldova.

Vezi și: Limba română ar putea fi introdusă în Constituție: Cu câte voturi și prin ce procedură

Proiectul de lege a fost votat la 16 martie 2023 în lectură finală cu 58 de voturi și prevede că vor fi înlocuite și sintagmele „limba oficială”, „limba de stat” și „limba maternă”.  Procedura de votare a fost marcată de un protest al membrilor Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) care au cerut respingerea inițiativei.

Precizăm că, Maria Zaharova, a declarat că limba română trebuie de fapt să se cheme „moldovenească”. Portavocea de la Externe a Kremlinului a scris că „lingvistica istorică s-a stabilit un consens în ceea ce privește limbile moldovenească și română".

Zaharova a subliniat că limba moldovenească este menționată în lucrările din secolul al XVII-lea, iar limba română a fost menționată chiar mai devreme, până în secolul al XVI-lea, în timp ce limba română nu exista atunci. „Dacă vor să rescrie denumirile de limbi, trebuie să fie urmată logica istorică, respectiv limba română să se numească moldovenească, nu invers”, a spus aceasta.

Ulterior, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) a venit cu o reacție la declarațiile făcute de reprezentanta oficială a ministerului rus de externe, Maria Zaharova, care a spus că limba română trebuie de fapt să se numească „moldovenească”. Autoritățile de la Chișinău au menționat că „nu acceptăm lecții de istorie”.