Pe locul doi, după Norvegia, în raportul care reflectă situația din 2021/22, se află Finlanda, urmată de Islanda și Danemarca. Luxemburg este pe locul al 5-lea, apoi mai urmează Elveția, Suedia, Austria, Regatul Unit, iar top 10 țări cu cele mai apropiate condiții de idealul egalității de gen îl încheie Olanda.

La polul opus, aproape de situația din Afganistan, este Siria, Yemen, Pakistanul, Irakul, Sudul Sudanului, Ciad, Kongo, Sudan și Sierra Leone.

În această listă, Moldova se situează pe locul 64 din 170 de țări, Rusia - pe locul 53, Ucraina - pe poziția 66, iar României îi revine locul 55. Practic, în aceste țări, situația femeilor nu diferă prea mult - cu excepția Ucrainei, unde este în plină desfășurare un război de amploare (mai jos vom dedica un capitol aparte femeilor din Ucraina).

Afganistanul, sub guvernul taliban, a devenit cea mai represivă țară din lume în ceea ce privește drepturile femeilor. Autoritățile au închis practic milioane de femei și fete în casele lor, scrie BBC. Mișcarea islamistă radicală, care a ajuns la putere în țară după retragerea trupelor americane, a concediat femeile din aproape toate funcțiile guvernamentale. De asemenea, femeilor le este interzis să meargă în parcuri, târguri, săli de sport și băi publice și sunt obligate să-și acopere obligatoriul capul în public, iar, în mod ideal, să poarte un niqab care să acopere complet fața și silueta.

Adolescentele și studentele au avut de suferit cel mai mult de pe urma regulilor impuse de talibani: începând din anul 2021, autoritățile le-au interzis să frecventeze școlile secundare și instituțiile de învățământ superior. Școlile primare de fete sunt încă deschise. Ceea ce era declarat la început ca o interdicție temporară „din cauza deficitului de profesori și a lipsei de infrastructură care să permită învățământ separat”, la sfârșitul anului trecut, s-a transformat în ordinul Ministerului Educației, prin care studentelor le-a fost interzis să se întoarcă în sălile de studii, după vacanța de iarnă.

Femeile nu au dreptul la educație, în ciuda faptului că unii dintre clericii islamici, foarte influenți, au susținut dreptul la studii al femeilor, invocând absența unor astfel de restricții în Coran, notează voanews.com.

Potrivit UNESCO, în prezent 80% dintre fetele și tinerele afgane de vârstă școlară și studențească (aproximativ 2,5 milioane) nu frecventează nicio instituție de învățământ.

Unele femei afgane au ieșit la proteste în preajma clădirii în care se află misiunea ONU, riscând să fie arestate și să fie condamnate public, dar autoritățile au dispersat rapid mitingul. Adevărat că, pe rețelele de socializare, au apărut mai multe fotografii cu studente, care au ieșit în stradă, lângă Universitatea din Kabul cu manuale în mână. Unii studenți și elevi au cerut tinerilor să boicoteze cursurile până când acestea nu vor fi disponibile pentru toți. Dar, până acum, acest lucru nu s-a întâmplat.

Excluderea femeilor din viața publică aduce cu sine o altă problemă: deficitul de forță de muncă. În plus, în decembrie 2022, autoritățile au emis un alt decret, de data aceasta interzicând femeilor să lucreze în ONG-uri, organizații în care femeile reprezentau între 35 și 45% dintre angajați. Drept urmare, femeile și copiii ar putea fi lipsiți de asistență umanitară, fără de care pur și simplu nu vor putea supraviețui.

Dar chiar și în locurile în care femeile au încă voie să lucreze, cum ar fi în spitale, acest lucru se bazează pe acorduri verbale - talibanii au aprobat angajările doar în cuvinte, rezervându-și posibilitatea de a revoca oricând permisiunea.

CITEȘTE ȘI: Afganistan: În afara legii este scoasă femeia. De la o regulă la alta, le mai aparține doar propria viață

Moartea fetei de 22 de ani, Mahsa Amini, arestată de poliție, pe motiv că ar fi încălcat legea iraniană care le cere femeilor să își acopere capul, mâinile și picioarele a provocat proteste în masă în Iran, dar și în întreaga lume. Oamenii au ieșit în stradă, cerând autorităților să înceteze să ucidă și să bată femei.

În septembrie 2022, Mahsa Amini a fost arestată de „poliția moralității” pentru încălcarea legii cu privire la purtarea hijabului (nu ar fi purtat corect accesoriul impus drept unul obligatoriu în țară). La trei zile după arestare, Mahsa Amini a murit. Se consideră că, din cauza torturii și a bătăilor, la care a fost supusă aflându-se la secția de poliție, tânăra ar fi făcut infarct. 

Pe fondul protestelor, la începutul lunii decembrie, procurorul general al Iranului a anunțat desființarea poliției religioase, care monitoriza respectarea codului vestimentar islamic. Cu toate acestea, a subliniat el, legile obligatorii ale Iranului privind hijabul nu trebuie neglijate. 522 de persoane au fost ucise în cele patru luni de proteste antiguvernamentale din Iran, se arată într-un raport publicat la 15 ianuarie de către Agenția de știri Human Rights Activists News Agency (HRANA), cu sediul în SUA. Printre morți se numără și 70 de minori. De asemenea, peste 120 de mii de persoane au fost arestate, iar 137 de persoane au fost condamnate la moarte pentru participare la proteste, scria euronews la data de 16 martie, adică, la șase luni de la moartea tinerei.

Până în prezent, patru persoane au fost executate, în legătură cu protestele declanșate.

La sfârșitul lunii februarie, printr-un vot care evidențiază politica internațională tensionată în domeniul respectării drepturilor femeii, Iranul a fost exclus din Comisia ONU pentru Statutul Femeii.

Începând cu noiembrie 2022, în Iran au fost semnalate o serie de intoxicații în mai multe școli în care studiază preponderent fete. Primele cazuri au fost raportate la Universitatea de Tehnologie din Isfahan, în toiul protestelor stradale, urmate de cazuri similare în alte universități și școli. Studentele care au fost victime ale otrăvirii prezentau simptome, precum letargie, arsuri în gât și amețeli, iar cauza acestora nu a fost încă explicată în mod clar. Unii dintre studenți au raportat un miros specific care a însoțit otrăvirea. Astfel, au apărut suspiciuni, potrivit cărora seria de intoxicații ar putea fi cauzată de un gaz necunoscut.

CITEȘTE ȘI: Reflecție și solidaritate, în loc de lalele pentru femei

Raportul se bazează pe trei factori majori, care au fost comparați de la țară la țară: incluziunea femeilor în societate, accesul la justiție și securitatea. Vom mai continua cu câteva cifre - sigur interesante și, pe alocuri, neașteptate pentru cititorii noștri:

🔘 La capitolul incluziune, vorbim de educație - lucru absolut esențial pentru oportunitățile de dezvoltare a femeilor, pentru libertate și pentru sănătate. La acest capitol, cel mai bun scor de țară îl are Germania, cel mai prost - Burkina Faso.

🔘 Oportunitățile de angajare pentru femei, esențiale pentru realizarea capacităților. Încadrarea în câmpul muncii exclude șomajul, iar asta oferă șanse mari femeilor. Burundi are cel mai înalt indice, iar Yemenul este la polul opus.

🔘 Utilizarea telefonului mobil, lucru care este din ce în ce mai recunoscut ca și element central pentru oportunitățile oamenilor de a participa la economie, societate și politică. Indicele reflectă procentul de femei cu vârsta de peste 15 ani care au un telefon mobil. Sunteți gata să aflați în ce țară indicele este de 100%? Libia (iar asta nu o salvează de locul 150 în clasament...) la capătul listei este Sudanul de Sud.

🔘 Incluziunea financiară permite femeilor să diversifice consumul, să gestioneze riscurile, să fie mai rezistente, să investească în educație și sănătate, să inițieze și să extindă o afacere. Indicele reflectă procentul de femei care au un cont individual sau comun la o bancă sau altă instituție financiară. Nota 10 pentru Danemarca. Yemenul, din nou pe ultima poziție.

🔘 Prezența în Parlament. Aceasta este cel mai evident criteriu de măsurarea a participării femeilor în procesele politice. Indicele fixează procentul de locuri deținute de femei în camerele inferioare și superioare ale parlamentului național. Peste 55% de femei în componența Parlamentului din.... Rwanda și niciuna în Legislativul din Papua Noua Guinee.

În februarie 2022, femeile din Ucraina, s-au pomenit într-o situație, care le-a pus în pericol viața lor și a copiilor lor. Conform celor mai recente date ale Organizației Națiunilor Unite, în prezent, numărul de refugiați din Ucraina în Europa a ajuns la circa 7,8 milioane, notează Nastoiașcee Vremea. 

Încă de la declanșarea invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, activiștii pentru drepturile omului au bătut alarma privind riscul crescut de violențe sexuale, cu care se pot confrunta femeile, aflate în epicentrul acestui conflict. Nu există statistici foarte ample despre numărul femeilor din Ucraina, care au suferit de violență sexuală, dar există mărturii ale supraviețuitoarelor din teritoriile ocupate și ale celor refugiate.

CITEȘTE ȘI: Violul, crimă de război. Despre profilurile psihologice ale agresorilor și repercursiunile asupra victimelor (LONGREAD)

Astfel de crime împotriva femeilor ucrainene vor fi investigate mai insistent, inclusiv, în contextul în care, Ucraina a ratificat Convenția de la Istanbul, în acest an, document care face referire la respectarea drepturilor femeilor nu numai în timpul războaielor, ci și pe timp de pace.

În prezent, Procuratura Generală a Ucrainei investighează 171 de cazuri de violență sexuală, comise de militari ruși împotriva locuitorilor Ucrainei după declanșarea războiului, a anunțat soția președintelui ucrainean, Olena Zelenska, la conferința „United for Justice”. Refugiatele din Ucraina sunt și ele expuse la violență sexuală în Europa. Un studiu realizat de Thomson Reuters, în cadrul căruia s-au analizat căutările online globale, începând cu prima zi a invaziei rusești în Ucraina, a constatat o creștere semnificativă a interesului pentru pornografia care implică refugiatele din Ucraina. 

CITEȘTE ȘI: Vânătoarea de femei vulnerabile

Totodată, de la începutul războiului, aproape 60 de mii de femei s-au înrolat în armata ucraineană. Unele sunt asistente medicale, altele luptă pe front, împărțind alături de soldații bărbați toate lipsurile și pericolele la care sunt expuși militarii în timpul unui război, notează euronews.ro.

La capitolul justiție vorbim atât despre aspectul formal, cât și despre cel informal. Cu alte cuvinte, s-a luat în calcul discriminarea femeilor în sistemul juridic, cultul fiilor, dar și gradul de discriminare a femeilor în domeniul economic.

🔘 Normele discriminatorii în domeniul oportunităților economice. Bărbații din diferite țări au fost întrebați dacă acceptă ca femeile din familia lor (nu este vorba doar de parteneră) să aibă un loc de muncă plătit în afara casei, dacă ea își dorește acest lucru. Canada - 0% discriminare, Pakistan - 73% dintre bărbați nu vor ca femeile din familia lor să aibă un job plătit.

🔘 Cultul fiului - sunt prejudecățile, care insuflă o atitudine părtinitoare față de băieți, în detrimentul fetelor. Indicele reflectă măsura în care raportul sexelor la naștere (raportul dintre numărul de băieți născuți și numărul de fete născute) depășește rata demografică naturală de 1,05. Namibia - cel mai bun scor de țară. La polul opus - Azerbaidjan.

🔘 Discriminarea juridică. Legile discriminatorii cu repercusiuni negative împiedică femeile să dețină proprietăți, să deschidă conturi bancare, să înceapă o afacere, să obțină un loc de muncă sau să îmbrățișeze o profesie considerată pur bărbătească. Indicele reflectă un scor atribuit legilor și actelor normative din diferite țări, care limitează capacitatea femeilor de a participa la viața societății și la economie sau care fac diferența între bărbați și femei. Letonia - cel mai bun scor de țară, Palestina - la imita inferioară.

Unul dintre subiectele principale ale anului trecut, în domeniul respectării drepturilor femeii, a fost decizia Curții Supreme a SUA, care, în iunie 2022, a revocat dreptul la avort în țară, lăsând fiecărui stat în parte libertatea de a interzice sau nu avortul. Instanța a anulat, de fapt, decizia anterioară Roe vs. Wade, care a reprezentat precedentul pentru dreptul la avort din 1973. Potrivit acestuia, orice femeie ar putea întrerupe o sarcină în primul trimestru, indiferent de locul de reședință. Din iunie 2022, decizia de a permite sau de a interzice avorturile pe teritoriul lor este lăsată la discreția fiecărui stat. În Statele Unite, mii de femei au ieșit la proteste împotriva deciziei Curții Supreme.

În 13 state americane această procedură a fost deja declarată infracțiune. În total, avortul este complet interzis în 24 de țări din întreaga lume : astfel, restricția afectează drepturile a aproape 90 de milioane de femei (conform Centrului American pentru Drepturile Reproductive).

De cealaltă parte, un pas important în ceea ce privește protecția drepturilor femeilor în materie de reproducere a fost făcut în Spania. În aprilie 2022, în țară au intrat în vigoare modificări la legea avortului. Nu este vorba despre dreptul la procedură (era garantat încă din 2010), ci despre protejarea femeilor de presiunea psihologică din exterior. Acum, activiștii sau profesioniștii medicali care încearcă să „împiedică o femeie să-și exercite dreptul la întreruperea voluntară a sarcinii prin acțiuni intruzive, abuzive, intimidante și amenințătoare” pot fi trași la răspundere penală (pedeapsa maximă – până la un an de închisoare sau muncă în folosul comunității). ). În ziua în care legea a fost semnată, demonstranții din fața clădirii Parlamentului din Madrid au spus că, protestând împotriva avortului și adresându-se (adesea foarte intruziv) pacienților din afara clinicilor, ei nu forțează femeile să păstreze copilul.

Statistici: Durerile menstruale afectează aproximativ 25% din populația feminină. Vorbind de categoriile de vârstă, de această afecțiune suferă preponderent femeile tinere - 67% dintre femeile care au 30-35 au astfel de crampe menstruale.

Femeile din Spania vor avea dreptul să-și ia concediu menstrual. O lege în acest sens a fost votată, în februarie 2023, de Parlamentul de la Madrid. Femeile care suferă de dureri severe în perioada ciclului vor putea să stea acasă. Astfel, Spania a devenit prima țară din Europa și una dintre puținele din lume care a introdus această măsură în legislația sa.

Prin această lege, concediul medical din perioada menstrei va fi „recunoscut ca o situație specială de incapacitate temporară” de a lucra. „Este vorba despre a asocia această situație patologică cu o reglementare adaptată cu scopul de a elimina orice prejudecată negativă” pentru femei „în universul muncii”, precizează noua lege. Concediul va fi acordat de un medic și va fi finanțat din bugetul asigurărilor de sănătate.

Studiul a analizat factorul securității femeilor din diferite țări, în familie, comunitate și societate.  La nivel global, una din trei femei a avut de suferit în urma violenței domestice, în unele țări, procentul fiind și până la 78% din totalul populației feminine. La fel, a fost inclusă și percepția asupra violenței organizate, adică securitatea femeii la nivel social

🔘 Violența organizată se referă la gradul securității în societate, inclusiv, în cadrul conflictelor armate. Indexul urmărește numărul total de decese în lupte, în cadrul conflictelor de stat și non-statale. Cel mai slab scor de țară - Siria. La cel mai înalt scor, autorii studiului nu indică niciun stat.

🔘 Percepția asupra siguranței în comunitate - e despre mobilitatea și oportunitățile femeilor în afara casei. Indicele se referă la femeile cu vârsta de peste 15 ani, care au fost întrebate cât de sigure se simt mergând singure noaptea în oraș sau în zona în care locuiesc. Cel mai bun scor de țară - Emiratele Arabe Unite. La limita de jos a siguranței în comunitate - Afganistanul.

🔘 Violența din partea partenerului de viață. Aproape una din opt femei, la nivel global a suferit cel puțin o dată în urma violenței domestice, ratele fiind și până la 47% în unele țări. Indicele reflectă procentul femeilor care au fost supuse violenței fizice sau sexuale din partea partenerului, în ultimele 12 luni. Cel mai bun scor de țară - Singapore, unde doar 2% dintre femei au raportat o astfel de formă de violență. La polul opus - Irakul, unde 45 de procente de femei au fost expuse violenței domestice.

Printre cele 170 de țări, la care a făcut referire raportul Institutului Georgetown pentru Femei, Pace și Securitate, Norvegia ocupă locul de frunte. În această țară, media de școlarizare a femeilor este de 13 ani, astfel, femeile din Norvegia sunt printre cele mai instruite din lume. Totodată, 58% din toate femeile au un loc de muncă stabil, iar 45% din deputați sunt femei.

Pe locul doi s-a clasat Finlanda. 52,7% dintre femeile finlandeze au un loc de muncă permanent și plătit, iar pe arena politică, femeile reprezintă 46% din totalul mandatelor în Parlament. Actuala prim-ministră a națiunii este Sanna Marin, care, la vârsta de 34 de ani, a devenit cel mai tânăr șef de Guvern din istoria Finlandei. 

Urmează Islanda, statul în care femeile învață, în medie, câte 12,6 ani, în timp ce aproximativ 88% dintre femeile cu vârstă activă au un job stabil. Tot în Islanda este și cea mai înaltă rată de utilizare a telefoanelor mobile din lume - 99,6% dintre femeile islandeze folosesc dispozitive celulare. Peste 40% dintre deputați sunt femei. În 1980, Islanda a devenit prima țară din lume care a ales o femeie președinte - Vigdís Finnbogadóttir, iar la șefia Guvernului, în prezent, este, de asemenea, o femeie - Katrin Jakobsdottir, care ocupă funcția din 2017. 

Călătoria prin țările femeilor fericite continuă în Danemarca. Cu acces aproape 100% la telefoane mobile și utilizarea internetului, femeile daneze fac, în medie, 13 ani de studii. În plus, 54% dintre toate femei au un loc de muncă stabil, ceea ce înseamnă că își pot îmbunătăți incluziunea și oportunitățile. Pe tărâmul politic, puțin sub 40% din locurile parlamentare ale Danemarcei sunt deținute de femei, în timp în fruntea Guvernului se află tot o femeie, Mette Frederiksen. 

Micul stat Luxemburg completează lista primelor cinci cele mai bune țări pentru femei, conform datelor Institutului Georgetown. Deși are o populație de doar 645.397 de locuitori, femeile se bucură aici de o viață confortabilă cu multe oportunități. Cu o medie de 12 ani de școlarizare și o rată de angajare de 54,9%, femeile din Luxemburg sunt implicate activ în societate. Între timp, 31,7% din locurile parlamentare ale Luxemburgului sunt deținute de femei, iar 85,6% dintre femeile din țară declară că se simt în siguranță în comunitățile lor. 

P. S. De-a lungul istoriei, societățile le-au tot pus piedici femeilor în realizarea lor - începând cu dreptul la educație, la muncă, securitatea în afara casei și, bineînțeles, dreptul la vot. Lupta femeilor pentru egalitate nu a încetat niciodată. Societatea modernă a făcut mari progrese în reducerea decalajului dintre oportunitățile pe care le au femeile și cele de care beneficiază bărbații. Un număr tot mai mare de femei sunt încadrate în câmpul muncii, au acces la educație și ocupă poziții înalte în stat.

În multe țări însă condiția de a te naște femeie este un adevărat blestem. Și, da, părinții fetelor care se nasc în societăți, unde femeia nu are drepturi și este desconsiderată, pe semne, nu se bucură deloc când, aud cuvintele! „Felicitări, aveți o fiică...” Probabil, vărsa o lacrimă de supărare (pe soartă, desigur) și încercă să-și educe copila în tradițiile țării lor. Și s-o protejeze, pe cât se poate, de discriminare, de societate, de toată lumea.

La tema lunii martie, „Violența în bază de gen”, AGORA se aliniază campaniei „Rupe tăcerea! Suntem alături”. Aceasta e o campanie socială de prevenire a violenței în bază de gen, implementată de Ministerul Muncii și Protecției Sociale în parteneriat cu Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA), Agenția ONU pentru refugiați (UNHCR), Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) și Entitatea Națiunilor Unite pentru egalitatea de gen și abilitarea femeilor (UN Women).

 „Inegalitatea de gen poate duce, de asemenea, la violență. Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (cunoscută sub numele de Convenția de la Istanbul) este instrumentul principal al Consiliului Europei pentru combaterea violenței bazate pe gen și promovarea egalității de gen. Convenția face apel la toți membrii societății, în special bărbați și băieți, să contribuie activ la prevenirea tuturor formelor de violență bazată pe gen.”