Apreciată ca fiind una din democrațiile de top ale Europei, Finlanda a reușit să fie cap de afiș în presa internațională de mai multe ori în ultima perioadă. Totul a început cu aderarea la NATO, continuând cu sprijinul ferm și necontenit pentru Ucraina.

De altfel, aderarea la NATO a fost o reală surpriză, dat fiind atașamentul față de neutralitatea a societății finlandeze, impus de URSS după cel de-al doilea război mondial, fapt ce a permis supraviețuirea ca democrație. Aici apare și celebrul termen de „finlandizare”, interpretat nu doar ca o neutralitate, dar și ca o politică de consolidare a relațiilor cu URSS/Rusia și evitare a criticilor la adresa Kremlinului.

Astfel, decizia din mai 2022, de a adera la NATO, împreună cu Suedia, pe fondul războiului din Ucraina, a reprezentat o premieră istorică. Guvernul, condus de cea mai tânără prim-ministră din istoria țării, Sanna Marin, a bifat o realizare importantă, după anii de criză pandemică, economică și de securitate, începând cu 2019.

„Odată cu aderarea Finlandei și Suediei la NATO, pragul de utilizare a forței militare în regiunea Mării Baltice va crește, ceea ce va spori stabilitatea regiunii pe termen lung. NATO este un actor stabilizator în regiunea Mării Baltice”, explică Ministerul finlandez de externe.

Recent, Finlanda a reușit să convingă Turcia să-și ridice veto-ul impus asupra aderării, dar și Ungaria, care a ratificat în Parlament, tratatul de aderare, lăsând în urmă Suedia, după cum explică Euronews. Astfel, cel mai probabil, prim-ministra Sanna Marin va reuși să încheie acest proces, despre care secretarul general al NATO spune că este „cea mai rapidă ratificare din istoria alianței”.

Politico o descrie pe Sanna Marin drept „una din stelele stângii europene”, dar cu puține șanse de a obține o majoritate necesară pentru a guverna, inclusiv împreună cu coaliția sa, în următorii patru ani. Cea mai mare problemă, invocată de opoziție, o reprezintă creșterea datoriei publice, care a ajuns de la 68,7% din PIB în trimestrul III din 2021, la 70,9% în trimestrul III din 2022, determinată de împrumuturi pentru finanțarea ajutoarelor sociale și de stat în timpul pandemiei și crizei economice.

De altfel, Marin a fost în centrul unui scandal, atunci când mai multe imagini o arătau prezentă în cadrul unei petreceri private, dansând și aflându-se în ipostaze calificate ca „neobișnuite” de unii critici. Acuzată că ar fi drogată, Marin a realizat un test antidrog care a dovedit contrariul.

Alegerile parlamentare, care vor avea loc la 2 aprilie curent, urmează să decidă dacă actuala coaliție formată din social-democrați, centriști, verzi, Alianța de stânga și Partidul Suedezilor, își va păstra majoritatea în Parlamentul format din 200 de deputați (101 reprezintă majoritatea).

Potrivit sondajelor de opinie, Coaliția Națională a lui Orpo deține un avans foarte strâns în cel mai recent sondaj, cu 19,8%, în timp ce social-democrații lui Marin au împărțit locul al doilea cu Partidul Naționalist Finlandez, ambii cu 19,2%, transmite Reuters.

2023 este un an important pentru Republica Turcia, care își sărbătorește centenarul. Fondată de Mustafa Kemal Ataturk, care a supervizat tranziția de la statul teocrat medieval otoman la un stat secular cu o democrație de tip vestic, țara se află la o nouă răscruce.

Aflat la putere de două decenii, președintele Recep Tayip Erdogan și partidul său AKP, au promovat intens politici de anulare a unor elemente seculare. Din 2016, au îndepărtat și armata din poziția influentă pe care o ocupa și care, potrivit istoricilor, a asigurat parcursul democratic al țării, deși a realizat unele lovituri de stat.

Câștigător al mai multor scrutine parlamentare, locale și prezidențiale, Erdogan se află astăzi pentru prima dată în fața unor alegeri pe care le poate pierde. Inflația galopantă din 2022 a anulat majorările salariale și pensionările timpurii, pe care le-a facilitat, depreciind totodată moneda națională cu până la 80%, după cum arată The Economist.

„Este 50/50”, notează Politico, care relatează despre cum funcționarii din cadrul instituțiilor puterii, deja se pregătesc de o eventuală tranziție, pentru prima dată, în ultimele decenii.

Slăbirea șanselor lui Erdogan e dictată și de intervenția slabă și întârziată a autorităților după cutremurele din februarie, fapt ce a atras o serie de critici asupra Guvernului său. În unele zone, echipele de salvare au ajuns la câteva zile bune, iar mulți au dat vina pe îndepărtarea armatei din acest domeniu, dar și pe așa-zisele „amnistii imobiliare”, notează Time. Adus la putere de un cutremur, Erdogan ar putea fi îndepărtat, la fel, de un cutremur.

Mai mult, opoziția a anunțat că va delega un candidat comun, fapt ce crește șansele unei victorii, după ce a câștigat marile orașe în urma alegerile locale din 2019. E vorba de de Kemal Kılıçdaroğlu, care conduce cel mai mare partid de opoziție, de centru-stânga, Partidul Republican al Poporului, fondat de însuși Ataturk.

Astfel, alegerile parlamentare și prezidențiale din 14 mai 2023, se arată pline de necunoscute și cu o speranță reală de schimbare. E vorba de Kemal Kılıçdaroğlu, care conduce cel mai mare partid de opoziție, de centru-stânga, Partidul Republican al Poporului, susținut și de alte cinci formațiuni, scrie BBC.

Cele mai recente sondaje de opinie arată că Kemal Kılıçdaroğlu, candidatul la președinție al blocului de opoziție Alianța Națională, îl devansează pe Recep Tayyip Erdogan, având peste 50% din sprijinul alegătorilor, în timp ce sprijinul lui Erdogan se situează în medie la 44%, transmite Euronews. Situația e diferită însă la parlamentare, acolo unde majoritatea sondajelor arată o victorie la limită fie pentru partidul lui Erdogan - Partidul Justiției și Dezvoltării (AKP), fie pentru Partidul Republican al Poporului (CHP). Astfel, cel mai recent sondaj, realizat de compania Saros, arată o victorie pentru AKP, care ar obține cu 10% mai mult decât CHP, deși nu e clară credibilitatea acestor date, având în vedere politizarea pieții sondajelor de opinie.

O necunoscută care ar putea răsturna soarta alegerilor este minoritatea kurdă, care încă nu a anunțat clar pe cine va susține sau dacă va merge în alegeri cu un candidat propriu. Formând 20% din populația Turciei, kurzii ar putea clar înclina balanța electorală. În trecut, susținători ai lui Erdogan, kurzii s-au îndepărtat de el, pe măsură ce guvernul său a adoptat o linie naționalistă mai dură, arată Reuters.

O necunoscută care ar putea răsturna soarta alegerilor este minoritatea kurdă, care încă nu a anunțat clar pe cine va susține sau dacă va merge în alegeri cu un candidat propriu. Formând 20% din populația Turciei, kurzii ar putea clar înclina balanța electorală. În trecut, susținători ai lui Erdogan, kurzii s-au îndepărtat de el, pe măsură ce guvernul său a adoptat o linie naționalistă mai dură, arată Reuters.

O tragedie marchează debutul perioadei electorale și la vecina Turciei, Grecia. La 28 februarie, o coliziune feroviară a zguduit țara, după ce bilanțul final a ajuns la 57 de morți. În marile orașe ale țării au avut loc mai multe proteste și o grevă generală a feroviarilor, transmite Greek Reporter.

Pe de altă parte, în perioada premergătoare alegerilor, retorica Turciei față de Grecia a devenit tot mai radicală, în ciuda faptului că cele două țări sunt membre NATO, după cum observat AP. Cu toate acestea, în urma celor două tragedii, retorica pare să fi dispărut din discursul public, mai ales după apelurile SUA la „resetarea relațiilor diplomatice”.

Guvernul conservator condus de Kyriakos Mitsotakis are provocarea de a obține majoritatea în Parlamentul format din 300 de deputați. Dar popularitatea acestuia a fost afectată de accidentul feroviar, care a trezit mari nemulțumiri din cauza ignorării problemelor sistemice. Ministrul transporturilor a fost nevoit să-și prezinte demisia la scurt timp după accident.

Mai mult, în ciuda unor măsuri de ameliorare a economiei, guvernarea acestuia a fost marcată de un amplu scandal de spionaj, care a implicat însă mai multe țări UE. Anterior, premierul grec a fost acuzat de faptul că guvernul a folosit softul israelian Pegasus, pentru a spiona oponenți politici, jurnaliști și chiar miniștri din cadrul cabinetului.

La 28 martie, premierul Mitsotakis a anunțat că vor fi organizate alegeri parlamentare la 21 mai, termen care coincide cu expirarea mandatului de patru ani, scrie Euronews.

Principalii candidați din cadrul acestor alegeri se numără formațiunea premierului, Partidul „Noua Democrație”, urmat de opoziția „Syriza” și de „Mișcarea pentru Schimbare”. În 2019, partidul premierului a câștigat alegerile parlamentare cu aproape 40%.

Cele mai recent sondaje de opinie, indică faptul că formațiunea prim-ministrului, care a dominat opțiunile de vot, este afectată în prezent. Astfel, de la 36% intenții de vot înregistrate în februarie, partidul a ajuns să piardă două puncte procentuale. Partidul Syriza al fostului premier, Alexis Tsipras, a înregistrat însă o creștere cu un procent, în aceeași perioadă, indică datele prezentate de Politico.

Din 2020, Bulgaria se află într-o continuă criză politică, cu excepția unei perioade între decembrie 2021 și august 2022 când țara a fost guvernată de cabinetul reformist a lui Kiril Petkov, rezultat în urma anticipatelor din noiembrie 2021. 

Totul a început cu plecarea de la putere a premierului Boiko Borisov, acuzat de corupție și forțat să demisioneze în urma unor demonstrații masive. Țara balcanică nu de puține ori a fost caracterizată ca fiind „cea mai săracă și coruptă din UE”, dar a și ratat țintele propuse pentru a adopta moneda euro în 2023., la pachet cu eșecul aderării la Schengen.

Totodată, deși considerată tradițional pro-rusă, Bulgaria a stabilit câteva premiere în relația sa cu Ucraina, cum ar fi furnizarea de armament sovietic în ajutorul Kievului, care a jucat un rol crucial, după cum arată Politico. Totodată, în vara lui 2022, țara a fost deconectată de Gazprom de la livrările de gaze, pe motiv că a refuzat plata în ruble.

Chiar și așa, rata mare a inflației, instabilitatea politică și incertitudinea economică reprezintă principalele teme de dezbateri ale alegerilor. La toate acestea, se adaugă și eșecul intrării în Schengen, alături de România. O altă problemă o reprezintă și corupția electorală, prețul pentru un vot ajungând la 75 de euro, notează Euractiv.

La 2 aprilie 2023, va avea loc a cincea rundă de alegeri parlamentare anticipate în mai puțin de trei ani. Șase partide luptă pentru a obține cele 121 de locuri necesare pentru a forma o majoritate în Parlamentul de 240 de locuri de la Sofia.

Nici de această dată, sondajele nu arată un învingător clar, bătălia finală urmând să se dea între partidele a doi foști premieri. E vorba de „Continuăm Schimbarea” condus de Kiril Petkov cotat cu intențiile de vot a 23,7% din respondenți și GERB a ex-premierului Boiko Borisov cu 22,3%, conform sondajului realizat de BTV.