La începutul celui de-al doilea an al războiului, din cauza sancțiunilor tot mai dure din partea occidentalilor, veniturile guvernului rus au început să scadă, iar economia abia de mai crește, scrie The Wall Street Journal.

Exporturile de gaze și petrol, care aveau o importanță mare pentru țară, au pierdut cei mai importanți clienți. Totodată, s-a devalorizat rubla rusească și a scăzut cu peste 20% din noiembrie în raport cu dolarul. Forța de muncă s-a redus, din cauza faptului că tinerii sunt trimiși pe front sau fug din țară de teama de a nu fi recrutați. Iar, incertitudinea a redus investițiile în afaceri.

În lunile ianuarie și februarie ale acestui an, veniturile din impozitele pe petrol și gaze, care reprezintă aproape jumătate din totalul veniturilor bugetare, au scăzut cu 46%, în timp ce cheltuielile statului s-au mărit cu peste 50%.

Analiștii estimează că prețul pentru echilibru fiscal la petrolul din Rusia, cel de care ar avea nevoie pentru a-și echilibra conturile, ar trebui să crească la peste 100 de dolari pe baril.

„Economia Rusiei intră într-o perioadă regres, care va dura mult timp", a afirmat Alexandra Prokopenko, reprezentantă a Băncii Centrale a Rusiei care a părăsit țara la scurt timp după invazie.

Începutul războiului în Ucraina a îndepărtat piața europeană, iar investitorii occidentali s-au retras. În aceste condiții, Moscova ar deveni treptat mai dependentă de China, scrie The Wall Street Journal.

O mare parte din această perspectivă sumbră s-ar datora precizărilor eșuate pe care le-a făcut Putin încă anul trecut. Strategia lui consta în folosirea livrărilor de energie rusească pentru a limita sprijinul Europei Occidentale pentru Ucraina.

În ciuda așteptărilor, guvernele europene, în loc să tempereze sprijinul pentru Kiev, s-au orientat pentru a găsi noi surse de gaze naturale și petrol. Majoritatea fluxurilor de gaze rusești către Europa s-au oprit, iar după o creștere bruscă inițială, prețurile globale la gaze au scăzut.

Drept urmare, veniturile guvernamentale din energie au scăzut aproape dublu în primele două luni ale acestui an, comparativ cu anul trecut, în timp ce deficitul bugetar s-a adâncit. Deficitul fiscal a atins 34 de miliarde de dolari în aceste prime două luni, echivalentul a peste 1,5% din producția economică totală a țării.

Industria țării se află în cea mai gravă criză a forței de muncă din 1993, a declarat Institutul Gaidar pentru Politică Economică, cu sediul la Moscova. Aproximativ jumătate dintre întreprinderi se confruntă cu un deficit de forță de muncă, potrivit băncii centrale. În același timp, acest aspect ar împiedica producția militară. 

În acest sens, a existat încercarea de substituire a importurilor cu cele fabricate în țară. Însă, o mare parte dintre echipamentele de care dispun în acest moment, cele de telecomunicații și software-ul de foraj petrolier, sunt importate.

Analiștii de la banca centrală au numit realitatea postbelică „industrializare inversă", sugerând o dependență de o tehnologie mai puțin sofisticată.

Odată cu toate aceste schimbări, economia rusă devine din ce în ce mai dependentă de stat.

O mare parte din creșterea producției industriale provine acum de la fabricile care produc rachete, proiectile de artilerie și îmbrăcăminte militară, înlocuind cantitățile uriașe folosite în război. 

Deși statisticile oficiale nu definesc producția militară, folosind termenul de producție de „bunuri metalice finite", aceasta a crescut cu 7% anul trecut. Producția de computere, produse electronice și optice, o altă linie despre care se spune că include producția militară, a crescut cu 2% pe parcursul anului și cu 41% în decembrie față de noiembrie. În schimb, producția de automobile a scăzut cu aproximativ 45% de la an la an.

Producția militară ar reuși doar să mascheze problemele: „Aceasta nu este o creștere reală, productivă și nu contribuie la dezvoltarea economiei", a declarat Prokopenko, fostă reprezentantă a Băncii Centrale a Rusiei.

În prezent,  Moscova susține că va reduce producția de petrol cu 5% până în iunie, față de nivelul anterior și ar urma să vindă petrolul cu o reducere față de prețurile pe piața globală. Mai mult decât atât, au fost găsite modalități de a fi vândut petrolul către China și India.

Guvernul poate în continuare să se împrumute pe plan intern, iar bugetul de stat are încă 147 de miliarde de dolari, chiar și după ce s-a redus cu 28 de miliarde de dolari de dinainte de invazie, potrivit scrie The Wall Street Journal.

Fondul Monetar Internațional a estimat că rata potențială de creștere a Rusiei era de aproximativ 3,5% înainte de 2014, anul în care a anexat Crimeea de la Ucraina. Aceasta a scăzut acum la aproximativ 1%, spun unii economiști.

Scăderea exporturilor, piața forței de muncă restrânsă și creșterea cheltuielilor guvernamentale cresc riscurile de inflație, a declarat banca centrală în această lună. Inflația, înregistrată în Rusia, a fost de aproximativ 11% în februarie, comparativ cu aceeași lună a anului trecut.

Fondul Monetar Internațional a declarat că până în 2027, producția economică va fi cu aproximativ 7% mai mică decât indicau datele înainte de război. Iar majoritatea analiștilor prevăd o nouă scădere a PIB-ului.

Rystad Energy, o firmă de consultanță, se așteaptă ca investițiile în explorarea și producția de petrol și gaze din Rusia să scadă la 33 de miliarde de dolari în acest an, de la 57 de miliarde de dolari preconizate înainte de invazie.

Producția totală de petrol a Rusiei, care a fost de aproximativ 12 milioane de barili pe zi în 2019, ar putea scădea la o valoare cuprinsă între 7 și 9 milioane pe zi până în 2035, conform analiștilor, scrie The Wall Street Journal.