Partidul lui Marin a fost învins la limită de rivalii săi conservatori și de extrema dreaptă, care au trecut pe locul al treilea în alegeri.
După numărarea tuturor voturilor de duminică, partidul de dreapta Coaliția Națională (NCP) a obținut 20,8% din voturi, iar partidul populist Finlandezii, care acordă prioritate națiunii, a obținut 20,1%. SDP-ul lui Marin a obținut 19,9% din voturi. Prezența la vot a fost de 71,9%.
Marin i-a felicitat pe câștigătorii alegerilor în timpul discursului său de concesie, dar a salutat o îmbunătățire atât a cotei de voturi a partidului său, cât și a numărului de parlamentari preconizat. „Este o realizare foarte bună, chiar dacă nu am terminat pe primul loc astăzi”, a declarat ea în fața susținătorilor din Helsinki, scrie The Guardian.
„Democrația și-a spus cuvântul, poporul finlandez a votat, iar celebrarea democrației este întotdeauna un lucru minunat”, a adăugat ea. „Avem motive întemeiate să ne bucurăm de acest rezultat”.
Liderul NCP, Petteri Orpo, a declarat pentru postul public de televiziune, Yle, că rezultatul a fost o „mare victorie ... un mandat puternic pentru politicile noastre”, adăugând că partidul său va conduce negocierile de coaliție. Liderul finlandezilor, Riikka Purra, a spus că este „un rezultat excelent”.
Orpo, un fost ministru de finanțe în vârstă de 53 de ani, a declarat că solidaritatea țării nordice cu Kievul va rămâne puternică în timpul mandatului său. „Iar mesajul pentru (președintele rus Vladimir) Putin este: plecați din Ucraina, pentru că veți pierde”, a mai spus Orpo.
Finlanda, care împarte o graniță lungă cu Rusia, a depășit la începutul săptămânii ultimele obstacole pentru a deveni membră NATO, deoarece Turcia și Ungaria, membre ale alianței, au semnat cererea de aderare a țării.
Înainte de scrutin, Politico a descris-o pe Sanna Marin drept „una din stelele stângii europene”, dar cu puține șanse de a obține o majoritate necesară pentru a guverna, inclusiv împreună cu coaliția sa, în următorii patru ani. Cea mai mare problemă, invocată de opoziție, o reprezinta creșterea datoriei publice, care a ajuns de la 68,7% din PIB în trimestrul III din 2021, la 70,9% în trimestrul III din 2022, determinată de împrumuturi pentru finanțarea ajutoarelor sociale și de stat în timpul pandemiei și crizei economice.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.