Pe ordinea de zi a ședinței de astăzi sunt incluse nouă chestiuni, între care: sesizarea Curții Constituționale referitoare la controlul constituționalității prevederilor art. 15 și art. 9 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, dar și planul de acțiuni al CSM pentru anul 2023 etc.

AGORA amintește că în data de 17 martie, magistrații întruniți după patru ani la Adunarea Generală a Judecătorilor nu a ales deocamdată membrii CSM, asta deși chestiunea era pe ordinea de zi. Adunarea a fost întreruptă până pe 28 aprilie.

Ulterior, în ședința plenară a Legislativului din data de 30 martie, deputații au aprobat, cu majoritatea voturilor deputaților, numirea celor trei candidați non-judecători la funcția de membri în Consiliul Superior al Magistraturii. Este vorba despre Ion Guzun, Tatiana Ciaglic și Alexandru Postica.

Anterior, Președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), Ilie Chirtoacă a explicat pentru AGORA că decizia luată de Parlament este una orientată spre deblocarea situației din sistem.

„Legea spune că CSM-ul este deliberativ atât timp cât sunt numiți și participă la aceste ședințe, 2/3 din membrii CSM în exercițiul funcției, adică, cu acte-n regulă, votați. Mai este și cineva de la CSM, e vorba de dna Nina Cernat, atâta timp cât există acest mandat, noul CSM este funcțional, în ce măsură e reprezentativ, e o întrebare foarte legitimă”, a precizat Ilie Chirtoacă.

CITEȘTE ȘI: „CSM funcțional, dar nu neapărat reprezentativ”: Expert, despre felul în care ar urma să fie deblocată situația din justiție după ce Parlamentul a numit noii membri

Precizăm că CSM este format din șase magistrați aleși prin vot secret de Adunarea Generală a Judecătorilor și șase non-judecători desemnați de Parlament.

TE POATE INTERESA ȘI: Între amendamente mai puțin cunoscute și decizii „stranii”: Experți, despre acțiunile guvernării în domeniul justiției