.„În ciuda incertitudinii semnificative cu privire la potențialul inteligenței artificiale generative, capacitatea ei de a genera conținut care nu poate fi distins de producția creată de om și de a distruge barierele de comunicare dintre oameni și mașini reflectă un progres major cu efecte macroeconomice destul mari”, se arată în raport.

Totuși, specialiștii sunt de părere că pierderea locurilor de muncă din cauza automatizării a fost compensată în trecut de crearea de noi tipuri de locuri de muncă. Aceste noi ocupații care apar odată cu inovațiile tehnologice reprezintă „marea majoritate a creșterii pe termen lung a ocupării forței de muncă”.

Se estimează că inteligența artificială generativă ar putea spori creșterea anuală a productivității muncii în SUA cu puțin sub 1,5 puncte procentuale pe parcursul a 10 ani. Chiar și așa, creșterea ar putea varia în funcție de nivelul de dificultate al sarcinilor pe care inteligența artificială le va putea îndeplini. Această creștere globală a productivității muncii ar putea conduce și la creșterea PIB-ul global anual cu 7%, au declarat autorii cercetării.

Îngrijorările cu privire la faptul că inteligența artificială ne va „fura” meseriile sunt din ce în ce mai actuale în contextul popularității de care se bucură ChatGPT al OpenAI. Chiar luna trecută, un sondaj realizat de Sortlist Data Hub a constatat că 26% dintre companiile europene de software și tehnologie intenționează să reducă locurile de muncă ca rezultat direct al ChatGPT.

Locurile de muncă cele mai expuse riscului în SUA sunt posturile de birou și de asistență administrativă, urmate de joburile care legătură cu dreptul, arhitectura și ingineria. Protejate de valul modernizării vor fi lucrările manuale, cum ar fi cele de întreținere, reparații și construcții.