De ce amânăm lucrurile și cum facem față procrastinării?
Procrastinarea vine din latină pro – „în loc de” și crasninus „mâine” - și definește tendința de a evita să faci ceva important pentru altă dată, în timp ce, aparent, simți că este mai bine să te ocupi cu altceva, dezvoltând un nivel înalt de stres și diminuându-se starea de bine emoțională. În consecință, asta ne împiedică să reușim să livrăm la timp anumite proiecte, pentru că această stare ne afectează capacitatea de a lua decizii. Aceasta este și cauza din care studenții încep să se pregătească de examen cu o seara înainte.
・ Ana Niculaes
Pe scurt, procrastinarea este definită ca un eșec în autoreglare. Pericolul procrastinării se ascunde în faptul că, în timp, ea poate deveni un tipar de comportament. Toate proiectele neterminate sau pe care le amânăm pot provoca un puternic sentiment de vinovăție, iar acest lucru ne afectează și mai mult productivitatea.
Deși, deseori clienții mei din varii domenii profesionale se blamează că sunt leneși pentru că nu găsesc resurse să-și ducă până la bun sfârșit planurile, sunt câteva diferențe dintre lene și procrastinare.
Leneșii, sau mai bine zis persoanele demotivate, aleg să nu facă nimic, în timp ce acei care amână fac cu entuziasm alte sarcini, de exemplu: ordine, mâncare sau orice altă sarcină pentru a se distrage. Dacă sarcina nu e gata la timp, persoanele leneșe nu resimt disconfort emoțional, în timp ce procrastinatorii se autocritică și încrederea lor în sine are de suferit. Altă deosebire constă în faptul că în momentul în care procrastinatorii reușesc să îndeplinească o sarcină la timp, ei resimt încredere, mândrie și realizare, în timp ce personale demotivate rămân indiferente.
Procrastinarea este o componentă a unui instinct de autoconservare. Când creierul alege să economisească forțe, noi procrastinăm. Procrastinarea poate fi de două tipuri:
1. Locală – ce ține de viața cotidiană (nu am spălat vasele îndată și s-a uscat hrișca pe ele sau jucam jocuri video, deși avem un raport de livrat care se apropie de data limită).
2. Globală – specifică studenților, când se amână foarte multe pentru ultima săptămână sau când obiectivele pe termen lung sunt amânate, ceea ce poate duce la stări de blocaj, neputință și deprimare.
Profilul psihologic al unui procrastinator
Procrastinatorii prot fi persoane cu încredere în sine scăzută, deseori cu părinți autoritari, care, verificându-l la fiecare pas și decizând totul pentru copil, îi afectau autonomia și, în cele din urmă, copilul nu avea cadrul de a-și dezvolta abilitatea de a planifica sarcinile prin organizare și autodisciplină.
Procrastinatorii înlocuiesc finalizarea sarcinilor cu alte lucruri de tip evitant: citesc știri, urmăresc video pe Youtube și petrec mult timp în rețele de socializare, verifica e-mail-ul, ascut creioane, privesc pe fereastră, fac ordine și lista poate continua la nesfârșit... Aceștia deseori se îmbolnăvesc, au simptome reale de dureri de cap sau de stomac. Oamenii care amână, pot resimte o puternica teamă de eșec sau de a face lucrurile imperfect, care poate fi un semn al anxietății sau depresiei și, în acest caz, este nevoie de ajutor specializat.
Cauzele amânării
1. Un nivel înalt de stres
Când ne simțim stresați fiecare din noi are o reacție instinctuală de fugă, luptă sau îngheț. Creierul persoanelor care resimt că sunt copleșiți de multe sarcini este asemeni unui computer supraîncărcat. În cele din urmă, aceste persoane aleg să facă orice altceva pentru a-și distrage atenția.
2. Dorința de a face lucrurile perfect
Perfecționismul este cel mai mare inamic al încrederii în sine și al satisfacției. Recomandarea este să înlocuiți perfecționismul cu exacticism, ceea ce înseamnă că stabiliți 3-5 criterii, care, odată ce le îndepliniți, ajungeți la „perfectul în imperfect”.
3. Prea multe sarcini
Recomandarea ar fi sa verificați cu angajatorul lista de responsabilități care să corespundă fișei de post și, eventual, să mai fie angajată o persoana, dacă volumul de muncă vă depășește. Iar antreprenorii pot să delege prin stabilirea de procese de afaceri, astfel se va asigura că persoana care va face lucrul va respecta cerințele necesare.
4. Frica
Diferă de la o persoană la alta - pe unii îi imobilizează frică de a fi imperfect, pe alții frica de a greș, unii sunt angoasați la gândul că ar putea fi criticați de ceilalți etc. Astfel, alegem să rămânem în zona de confort. Frica e una din emoțiile de bază, care are rolul să ne țină în viață. Datorită fricii, am supraviețuit ca specie. Iată de ce, data viitoare încercați să găsiți răspuns la întrebarea: ce pot să întreprind pentru a mă simți în siguranță, care ar fi planul B, care m-ar ajuta să fac ceea ce mi-am propus?
5. Oboseala
Poate fi în mai multe forme: fizică, emoțională sau mintală. În dependență de ce tip de oboseală resimțim, un altfel de relaxare ar putea contribui la redobândirea energiei necesare să ducem până la bun sfârșit acțiunile.
Consecințele procrastinării
Productivitate și performanță
Într-o metaanaliză privind procrastinarea online, participanții au raportat aproximativ 50% de timp pierdut în mediul online (rețele de socializare, cumparături online) ca fiind procrastinare cu un impact negativ asupra tuturor domeniilor.
Starea de bine psihologica
Procrastinarea poate cauza anumite stări negative de dispoziție, precum anxietate, depresie, rușine, vinovăție, distres. De asemenea, este asociată cu comportamente riscante pentru sănătate, precum alimentație precară și activitate fizică redusă. Deseori, persoanele care procrastinează nu pot să aducă modificări în direcție bună a stilului lor de viață.
Cum gestionăm procrastinarea?
În scop de sistematizare a sarcinilor, recomandarea este să împărțiți srcinile amânate în trei grupuri mari:
1. Elefanți
Aici puteți plasa proiectele mari, care necesită mult timp și efort. De regulă, aceste proiecte creează o frică și incertitudine de unde să începi. Dar unica modalitate de a mânca un elefant întreg este să îl mănânci bucățică cu bucățică. Astfel, puteți să-l desecați în bucăți și să începeți cu cel mai „gustos”, mă refer la ceea ce vă este mai interesant sau ce vă entuziasmează cel mai mult. Așa veți avea resurse să lucrați la toate celelalte aspecte, pentru că deja veți simți satisfacție.
2. Broaște
Nu sunt mari, dar sunt neplăcute și iritante, pentru că croncăiesc constant în mintea noastră și ne reamintesc despre un apel neplăcut și non urgent sau o întâlnire la care nu vreți să mergeți. În astfel de cazuri, se recomandă să faceți acest lucru cât mai repede, înghițiți broasca și uitați de ea. E important ca astfel de sarcini să nu constituie partea principală a muncii pe care o faceți, deoarece riscați să pierdeți multă energie emoțională și în timp să apară demotivarea.
3. Portocale
Acțiuni relativ simple și importante. Pentru a evita să se acumuleze, se recomandă să le facem regulat, de exemplu, două astfel de lucruri zilnic.
Pentru a vă asigura că veți face sarcinile planificate la timp și fără grabă pentru început, vă încurajez:
1. Să faceți o listă cu toate sarcinile acumulate atât cele actuale, cât și cele viitoare.
2. Prioritizați-le și împărțiți-le pe categorii:
Important și urgent – sarcini cu termen limită iminent. De exemplu, o problemă care ar pune în risc viața, accident, forța majoră, o dată limită a unui proiect important.
Important și non urgent – amânarea este frecventă în acest grup de sarcini.
Irelevant și urgent – ședințe, respectarea unor termeni ce țin de calendar.
Irelevant și non-urgent – aici procrastinarea înflorește: discuții la un ceai, verificat corespondența, social media, ordine pe masă, de regulă nu aduc rezultate, dar vă iau foarte mult din timp.
3. Creați circumstanțe care să vă încurajeze să îndeplinăți sarcinile stabilite, blocați rețelele de socializare, rugați-i pe cei dragi și pe colegi să nu vă deranjeze pentru o anumită perioadă.
4. Asigurați-vă că aveți pauze la fiecare 90 de minute și alternați timpul de activitate. Dacă ați lucrat intelectual, încearcați să faceți o activitate fizică pentru relaxare - o plimbare, o ieșire la magazin, exerciții fizice.
5. Optimizați ordinea în care faceți lucrurile: cele mai neplăcute de pe listă făceți-le imediat, astfel încât să scăpați de gălăgia mintală a „broaștelor”. Apoi, treceți la cele mai plăcute și interesante și, la sfârșit, cele mai puțin interesante. De asemenea, puteți să vă remunerați la sfârșitul zilei. E de dorit să evitați să vă remunerați cu mâncare. În loc, puteți să vă oferiți o îmbrățișare, să vă uitați la film sau sa va cumpărați o carte sau o pereche de pantofi.
6. Creierul nostru face economie cognitivă, iată de ce el consumă maximum de energie pentru primele două minute ale unei acțiuni, unde opune o rezistență maximă. Astfel, puteți să vă provocați să faceți ceva care durează doar două minute. De exemplu: citiți un paragraf din capitol, dați un sunet, răspundeți la un email etc.
7. Cercetările prezintă tehnicile cognitiv-comportamentale ca fiind eficiente în gestionarea și diminuarea procrastinării. Prin intermediul activării comportamentale, expunerea, restructurarea cognitivă, controlul stimulilor, managementul asertivității, în cadrul ședințelor individuale față în față, atât online, cât și ca terapie de grup, procrastinarea poate fi depășită.