În ce privește tradiția președinților a de a se adresa societății, aceasta nu are o origine bine stabilită. Cel mai probabil, originea ei este în lumea anglo-saxonă, în care regele sau premierul Regatului Unit emiteau, în unele cazuri, adresări către națiune. Cea mai cunoscută utilizare a acestei metode de comunicare este totuși în Statele Unite ale Americii, acolo unde președinții o folosesc ori de câte ori au ocazia.

Istoricul prezidențial, Robert Dallek, afirmă spre exemplu că, de obicei, adresările președinților americani au loc din Biroul Oval. „Biroul Oval invocă centrul autorității prezidențiale. Acesta este biroul președintelui, este locul unde se presupune că ia decizii, unde guvernează.” Tonul discursului este stabilit atunci când președinții decid să țină un discurs în Biroul Oval.

În istoria Republicii Moldova nu toți președinții s-au remarcat prin adresări către societate, majoritatea preferând să enumere anumite mesaje cu ocazia unor sărbători naționale sau evenimente de anvergură, ori în simple ședințe ale Parlamentului.

Cu toate acestea, o primă adresare a unui președinte al R. Moldova, în cazul dat al lui Mircea Snegur, a existat chiar înainte de independență. Aceasta a fost la 18 - 19 august 1991, când la Moscova a avut loc tentativa de lovitură de stat, iar la Chișinău au început lucrările ședințelor Parlamentului pentru declararea independenței de stat a Republicii Moldova.

Potrivit ziarului „Moldova Suverană”, la mitingul din 20 august Mircea Snegur a mulţumit „echipelor de voluntari entuziaşti care în noaptea din ajun au stat de veghe la obiectivele strategice ale capitalei, au păzit intrările în oraş şi nu au permis tehnicii militare să pătrundă sub vălul nopţii în Chişinău”.

Ulterior, un alt mesaj a fost emis la 27 august 1991, cu ocazia hotărârii Parlamentului de declarare a independenței Republicii Moldova. O altă adresare a fost făcută în luna martie a anului 1992, la scurt timp după începutul ostilităților în Transnistria și instituirea stării de urgență în țară.

Președintele Petru Lucinschi (1997 - 2001), a avut de asemenea o adresare către popor, în 23 martie 1999, atunci când a anunțat referendumul privind trecerea de la republica semiprezidențială la republica prezidențială, inițiativă care i-a și adus sfârșitul politic. BASA Press scria că Lucinschi își motiva decizia prin „intenția de a face o claritate în țară, de a avea o forță în persoana executivului, care ar avea dreptul destul pentru promovarea reformelor”. Șeful statului afirma că necesitatea extinderii prerogativelor prezidențiale, se vedea și în cazul tergiversării procesului de formare a Guvernului Sturza.

Mai mult, Lucinschi dădea asigurări că republica prezidențială urma să existe atât timp cât va fi necesar pentru a fi soluționate problemele social-economice. „Este dreptul poporului să decidă”, afirma fostul șef de stat.

În cele din urmă, referendumul consultativ a avut loc la 23 mai 1999, odată cu alegerile locale și a avut un rezultat pozitiv pentru tabăra prezidențială, întrucât 64,2% dintre alegători au răspuns cu „Da” la întrebarea „Ați fi în favoarea modificării Constituției cu scopul de a instala un sistem prezidențial în Republica Moldova, în care președintele Republicii va fi responsabil pentru formarea și conducerea guvernului, precum și pentru rezultatele de guvernare a țării?”. Cu toate acestea, referendumul a fost invalidat de Curtea Constituțională din cauza prezentării la urnele de vot a mai puțin de 60% dintre alegătorii înscriși pe listele electorale.

În cele din urmă însă, în această dispută a câștigat Parlamentul, care la 5 iulie 2000, cu voturile Partidul Comuniștilor din Republica Moldova și a Alianței pentru Democrație și Reforme, a redus și mai mult prerogativele prezidențiale și a introdus formula de alegere a șefului statului de către Parlament.

Deși a avut mai multe adresări publice pe diverse subiecte în decursul celor opt ani de mandat, președintele Vladimir Voronin a ieșit în evidență cu două mesaje către popor, ambele apărute la scurtă distanță, în vara și toamna lui 2009.

Astfel, la 15 iunie 2009, președintele Vladimir Voronin a anunțat că a dizolvat Parlamentul format în urma alegerilor din 5 aprilie și care nu reușise să aleagă în două tentative noul șef de stat, guvernării lipsindu-i un singur vot.

Ulterior, ultima adresare a președintelui Vladimir Voronin a fost la 11 septembrie 2009, când la distanță de câteva săptămâni de la venirea la putere a Alianței pentru Integrare Europeană (AIE) și-a anunțat demisia din funcție.

Președinta Maia Sandu, de asemenea a avut mai multe adresări către societate. Prima apariție a șefei statului la televiziunea națională a avut loc la 4 decembrie 2020, când încă era președinte ales al țării. Atunci, Maia Sandu a criticat legile adoptate de majoritatea PSRM-Șor, care prevedeau trecerea SIS-ului sub control parlamentar sau anularea „legii miliardului” a chemat cetățenii la un protest major organizat la 6 decembrie 2020, în centrul capitalei.

Ulterior, o altă adresare a președintei a avut loc la 4 martie 2021, în condițiile unui nou val al pandemiei de COVID-19. Atunci șefa statului a făcut apel la respectarea măsurilor de prevenție a infecției respiratorii și la vaccinare.

Ulterior, la 18 martie 2022, la câteva săptămâni de la declanșarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei, președinta Maia Sandu s-a adresat cetățenilor. În acel mesaj, șefa statului se referea la dificultățile economice și criza de securitate, promițând sprijin din partea statului.

În ce privește adresările liderilor străini, cele mai cunoscute rămân a fi cele ale președinților SUA. De departe, cea mai populară este „Discursul de la Gettysburg” din 1863 al președintelui Abraham Lincoln, devenind faimos prin următoarea introducere:

Un alt discurs, citat des, este cel al președintelui George W. Bush Jr., ținut la scurt timp după tragicele evenimente din 11 septembrie 2001.

Totodată, în istoria recentă, se mai numără și adresarea către națiune a președintelui SUA, Barack Obama, care la 2 mai 2011, anunța că cel mai căutat terorist al planetei, Osama Bin Laden, fusese lichidat de trupele speciale ale SUA.