Încurcate sunt căile donării. Provocări și strategii în sistemul de transplant moldovenesc (LONGREAD)

Încurcate sunt căile donării. Provocări și strategii în sistemul de transplant moldovenesc (LONGREAD)

„Donarea în R. Moldova este slabă” și, în același timp, „nu stăm cel mai rău”. Acestea sunt primele două contraste extrem de grăitoare pentru tot ceea ce înseamnă donarea organelor în R. Moldova. Sistemul dispune de o legislație lacunară, care abundă de concepte interpretabile și care caută să fie îmbunătățită. La acestea se adaugă și un sistem medical fragil trecut prin pandemie, specialiști insuficient de bine remunerați și instruiți, dar care reușesc să obțină rezultate răsunătoare. Mai mult decât atât, în prezent, sistemul de transplant moldovenesc s-ar afla într-o perioadă de „creștere”. Ce înseamnă prosperitatea moldovenească în domeniul transplantului și cum arată bucătăria internă, aflăm de la directorul Agenției de Transplant și coordonatoare de transplant la IMSP Spitalul Clinic Municipal „Sfânta Treime”.

Olga Scripnic

Republica Moldova nu este deloc novice la capitolul donarea de organe, celule și țesuturi. Experiența în acest domeniu începe încă din anii '60, când a fost realizat primul transplant de os cortical. Urmând ca mai apoi, în 1982, să fie făcut primul transplant de rinichi.

Astfel, a început activitatea de transplant de organe în R. Moldova, care a funcționat fără o bază legală sau instituție competentă până în anul 2008. An în care a apărut Legea privind transplantul de organe, țesuturi și celule umane și care reglementează până în prezent întreaga activitate de transplant. 

Formarea Agenției de Transplant a fost un alt aspect semnificativ pentru evoluția situației în acest domeniu. Instituţia publică, subordonată Ministerului Sănătăţii, este responsabilă de organizarea şi supravegherea tuturor activităţilor de transplant la nivel naţional și asigură pacienţilor acces egal la serviciile de transplant. 

Însă, experiența mai mare de patru decenii nu ar fi un aspect motivant și care să inspire încredere în rândul cetățenilor. În societate ar continua să existe o mare reticență din partea persoanelor de a deveni donatori și neîncredere în acest sistem.

Nu sunt suficienți donatori.

Autor: Vladimir Bolocan, directorul Agenției de Transplant

Publicitate

Ce goluri rămân ne umplute

În primul rând, unul dintre criteriile cele mai importante de validare a statutului de donator este consimțământul persoanei, iar, din acest punct, lucrurile nu mai sunt deloc simple.

Pe de o parte, legea prevede faptul că prelevarea (procedeu prin care organele, ţesuturile sau celulele donate devin efective pentru transplant) este posibilă în cazul în care există acordul persoanei respective înainte de deces, exprimat „în conformitate cu legea”.

Mai mult decât atât, sunt prevăzute demersurile și scenariile în cazul în care acest consimțământ lipsește sau persoana nu a luat o decizie în acest sens în timpul vieții, atunci ultimul cuvânt le aparține rudelor de gradul I, a reprezentantului legal sau „unui membru major al familiei”. Prelevarea este inadmisibilă dacă persoana și-a exprimat refuzul în timpul vieții.

Pe de altă parte, „Donarea este posibilă fără consimţământul rudelor apropiate sau al reprezentantului legal, dacă nici una din rudele apropiate sau reprezentantul legal, după declararea legală a decesului, nu s-a adresat pentru a-şi exprima opţiunea cu privire la donare, iar date despre rudele apropiate sau reprezentantul legal al persoanei decedate lipsesc”, conform legislației.

În aceeași ordine de idei, legea nu prevede un mecanism clar de luare a deciziilor în cazul în care nu există o dovadă scrisă a acordului sau dezacordului din partea persoanei sau a familiei acestuia. Dincolo de această latură, nu există nici o reglementare referitoare la retragerea consimțământului pentru donarea de organe și nici o modalitate prin care să poată fi urmărit specific acest proces. 

Există sau nu un „registru al donatorului”

Un alt aspect neclar este modul în care o persoană poate să-și exprime acordul sau dezacordul în a deveni un potențial donator.

De asemenea, în legislație nicăieri nu este menționat despre existența unui registru.

Întocmirea şi ţinerea listelor de aşteptare ale primitorilor și Registrului donatorilor de organe, conform legislației, sunt activități aflate în responsabilitatea Agenției de Transplant.

Directorul Agenției de Transplant, Vladimir Bolocan, a afirmat pentru AGORA că în acest moment nu există un registru în care să fie înregistrați potențialii donatori și nici unul pentru refuz, acest proiect fiind în stadiu de dezvoltare.

Planificăm să facem acest registru, este o cerință obligatorie din partea Consiliului Europei și a Uniunii Europene. Trebuie să fie un registru în care persoanele să-și exprime acordul și un registru pentru cele care vor să refuze.

Autor: Vladimir Bolocan, directorul Agenției de Transplant

În schimb, alte surse susțin că există o listă în care persoanele pot să-și exprime intenția de a deveni potențiali donatori.

Noi cei care lucrăm cu donatorii de organe, lucrăm cu registrul donatorilor, unde înregistrăm toți potențialii donatori. Donatorii eficienți, ineficienți, refuzurile. Registrul donatorilor este un registru oficial aprobat și este securizat. Mai există și registrul primitorilor, lista de așteptare, dar care iarăși este securizat și accesul la date îl are Agenția de Transplant, care colectează toate datele.

Autor: Cornelia Guțu-Bahov, coordonatoare de transplant la IMSP Spitalul Clinic Municipal „Sfânta Treime”

În același timp, termenul de „Registrul donatorilor” este folosit, inclusiv, în textul „Regulamentului privind managementul calității și coordonarea activității de prelevare de organe și țesuturi umane”.

...

Mențiunea despre Registrul Donatorului

Regulamentului privind managementul calității și coordonarea activității de prelevare de organe și țesuturi umane

Până la începutul anului 2024 ne propunem să fie aprobat această hotărâre de guvern cu privire la modul de funcționare și arhitectura sistemul informațional transplant.

Autor: Vladimir Bolocan, directorul Agenției de Transplant

Funcționalitatea sistemului, din interior

După diagnosticarea pacienților, se atestă lipsa de cadre medicale instruite, care ar putea orienta pacienții în vederea unui posibil transplant viitor.

Autor: Programul național de transplant pentru anii 2017 - 2021

În Republica Moldova sunt autorizate 20 de instituții medico-sanitare pentru realizarea transplantului de organe, țesuturi și celule umane. Dintre acestea 12 instituții sunt publice și 8 sunt private.

Situația cadrelor medicale specializate în domeniul transplantului este una modestă. Cea mai mare parte a cadrelor medicale sunt școlite și instruire în străinătate. „R. Moldova ca membru al Consiliului Europei dispune de programe de învățare și instruire pentru tinerii peste hotare”, spune pentru AGORA directorul Agenției de Transplant, Vladimir Bolocan.

Noi avem și centrul de formare profesională a personalului medical în domeniu transplantului, care dispune de 4 programe de formare și periodic coordonatorii trecem aceste formări, le îmbunătățim, cei noi sunt instruiți și ghidați prin intermediul acestui centru.

Autor: Vladimir Bolocan, directorul Agenției de Transplant

În același timp, în R. Moldova s-ar face resimțită insuficiența pregătirii în acest domeniu și a oportunităților de dezvoltare pentru transplantologi, potrivit coordonatoarei de transplant de la IMSP Spitalul Clinic Municipal „Sfânta Treime”.

Este necesar un centru de pregătire a cadrelor medicale în acest domeniu. Mai sunt nevoie de traininguri adăugătoare pentru echipele de transplant, de prelevare, care activează, pentru că este doar câte o echipă pentru fiecare domeniu, pentru transplantul renal, hepatic.

Autor: Cornelia Guțu-Bahov, coordonatoare de transplant la IMSP Spitalul Clinic Municipal „Sfânta Treime”

O altă problemă este legată de costurile ridicate pe care le implică menținerea unui donator în moarte cerebrală. Mai mult decât atât, în prezent, în Republica Moldova există numai două instituții medico-sanitare publice autorizate care sunt dotate echipamente medicale necesare pentru constatarea morții cerebrale și pentru menținerea donatorilor potențiali. Tot aceste două instituții sunt autorizate pentru prelevarea de organe umane în scopuri terapeutice de la donator decedat la respirație dirijată, potrivit informației oferite pentru AGORA de Ministerul Sănătății.

Costurile pentru menținerea donatorului în moarte cerebrală care necesită să fie indexate, poate și din această cauză nu există un interes din partea unor spitale. Menținere necesită cheltuieli destul de mari pentru ca să avem calitate.

Autor: Cornelia Guțu-Bahov, coordonatoare de transplant la IMSP Spitalul Clinic Municipal „Sfânta Treime”

Pe lângă această lipsă, mai este resimțită și insuficiența cadrelor medicale responsabile și care să gestioneze procesele din spitale. Mai exact, este vorba de coordonatori de transplant, care ar putea identifica potențialii donatori în spitale.

Cred că în fiecare spital trebuie să fie un coordonator de transplant care să raporteze potențialii donatori, pentru că atunci când informația nu este raportată, nu există nici activitate.

Autor: Cornelia Guțu-Bahov, coordonatoare de transplant la IMSP Spitalul Clinic Municipal „Sfânta Treime”

Mai mult decât atât, problema cu care se confruntă medicii specializați în transplant este legată de remunerarea insuficientă sau, pe alocuri, inexistentă.  În acest fel, este agravată criza cadrelor medicale și nu este stârnit interesul tinerilor medici.

Există și o problemă cu salarizarea coordonatorilor de transplant. În activitatea de coordonator de transplant există și foarte mult voluntarism, cunosc coordonatori care nici până acum nu sunt achitați, de aceea și lucrurile merg mai anevoios. Această rețea ar trebui extinsă, iar specialiștii implicați în acest proces ar trebui să fie remunerați pe măsură.

Autor: Cornelia Guțu-Bahov, coordonatoare de transplant la IMSP Spitalul Clinic Municipal „Sfânta Treime”

Menționăm că selectarea instituţiilor şi echipelor de transplant, asigurarea implementării standardelor de calitate şi siguranţă cu privire la organe, ţesuturi şi celule, monitorizarea şi verificarea rezultatelor procedurilor de transplant, instruirea personalului medical şi informarea publicului larg în probleme de transplant se numără printre responsabilitățile Agenției de Transplant.

Sursa reticenței de a deveni donator

Începând cu ianuarie 2020 și până la sfârșitul anului 2022, în R. Moldova au fost realizate 20 de transplanturi de organe, în timp ce pe lista de așteptare se aflau 80 de persoane. Mai mult decât atât, cea mai mare problemă cu care se confruntă acest domeniu este numărul mic de donatori, potrivit directorului Agenției de Transplant.

Reticența moldovenilor de a dona, dincolo de aspectelor procedurale lipsite de certitudine, s-ar datora, în primul rând, lipsei de informare a cetățenilor, conform coordonatoarei de transplant de la IMSP Spitalul Clinic Municipal „Sfânta Treime”.

La noi mai există o mare problemă legată de informare. Oamenilor le este străin conceptul de moarte cerebrală și nu sunt familiarizați suficient cu ceea ce înseamnă donare.

Autor: Cornelia Guțu-Bahov, coordonatoare de transplant la IMSP Spitalul Clinic Municipal „Sfânta Treime”

Un alt aspect problematic este lipsa accesului la servicii de diagnosticare a patologiilor a pacienților din mediul rural, potrivit Programului național de transplant pentru anii 2017 - 2021. Iar, în strânsă legătură cu acest aspect, se află și raportarea pacienților care ar putea deveni potențiali donatori și inițierea discuțiilor în acest sens.

Mai mult decât atât, în R. Moldova cea mai mare parte a donatorilor sunt pacienții în moarte cerebrală. Pe parcursul anilor 2020, 2021, 2022 au fost prelevate organe și țesuturi de la zece donatori vii și cinci în moarte cerebrală, potrivit informațiilor oferite pentru AGORA de Ministerul Sănătății.

Donatorii de organe, preponderent, sunt persoanele în moarte cerebrală, iar aceasta poate fi constată doar în spital.

Autor: Vladimir Bolocan, directorul Agenției de Transplant

Cu toate acestea, chiar și pacienții care ajung în spital, cărora le-a fost constatat decesul cerebral, nu sunt raportați. Astfel, scade șansa ca ei să devină donatori. „Numărul redus de operații de transplant de organe este cauzat în principal de numărul scăzut de donatori efectivi de organe în moarte cerebrală”, potrivit Ministerul Sănătății.

Problema de raportare este că în alte spitale deși sunt pacienți în moarte cerebrală, dar din cauza că spitalul nu are coordonator de transplant, acest spital nu raportează astfel de cazuri, care pot fi evaluate și văzute din spectrul ca potențial donator.

Autor: Cornelia Guțu-Bahov, coordonatoare de transplant la IMSP Spitalul Clinic Municipal „Sfânta Treime”

După pandemia de COVID-19, când activitatea de transplant a scăzut semnificativ, la mai multe instituții medicale au expirat autorizațiile. Prin urmare, unul dintre scopurile Agenției de Transplant, pentru următoarea perioadă este reluarea acestor activități de verificare și autorizare.

Rămâne de ajustat toate aspectele ce țin de coordonatorii din spitale, pentru că, între timp, la mai multe spitale au expirat autorizațiile pentru activitatea de transplant, organe, celule, țesuturi. Urmează, să le reautorizăm, să facem verificări.

Autor: Vladimir Bolocan, directorul Agenției de Transplant

 Prima opțiune - transplantul în R. Moldova

În 2022, în R. Moldova, au existat 10 intervenții pentru transplant de organe. Pe lângă acestea, șapte persoane au beneficiat de transplanturi în străinătate, în perioada anilor 2021-2022.

La moment, avem o creștere dublă față de anul 2020, când au fost realizate 5 intervenții pentru transplant de organe.

Autor: Vladimir Bolocan, directorul Agenției de Transplant

În R. Moldova, cheltuielile pentru intervențiile de transplant sunt acoperite de Compania Națională de Asigurări în Medicină.

În ceea ce privește costurile, ele nicăieri în lume nu sunt identice, ele pot fi asemănătoare. Dar toate costurile sunt acoperite de stat și respectiv pentru pacienți este gratuit.

Autor: Vladimir Bolocan, directorul Agenției de Transplant

Mai mult decât atât, în Europa 85% dintre pacienți supraviețuiesc în primul an după transplant, același procentaj de supraviețuire este înregistrat și în R. Moldova, potrivit declarației medicului  chirurg, Adrian Hotineanu, făcută pentru Sănătate Info

Nu suntem noi cei mai la urmă în domeniul transplantului.

Autor: Vladimir Bolocan, directorul Agenției de Transplant

Pentru mai multe reușite

După pandemia de COVID-19, când a fost înregistrată o scădere vizibilă a activității de transplant, cifrele, în prezent, sunt în creștere, iar mecanismul de funcționare al întregului sistem ar fi fost supus unor îmbunătățiri. 

În ultimii ani, am crescut destul de bine în domeniu. S-au reluat activitățile în laborator legate de testarea compatibilității dintre donator și receptor. Programele de transplant de la donatori s-au reluat. S-au făcut modificări în comisia de avizare, pe lângă Ministerul Sănătății.

Autor: Vladimir Bolocan, directorul Agenției de Transplant

Mai mult decât atât, Republica Moldova, în calitate de membru al Consiliului Europei, beneficiază de recomandări pentru îmbunătățirea asigurării serviciului din transplant. Inclusiv, este vorba de documente de politici și de suport e ajustare a cadrului legislativ și în implementarea acquis-ului european.

Dacă nu trebuie să pierdem foarte mult timp pentru elaborarea unul document de politici, a unor ghiduri de la 0, atunci și implementarea este mult mai ușoară. Ele sunt elaborate la un nivel mai superior, aduse aproape de ideal și sunt date spre implementare.

Autor: Vladimir Bolocan, directorul Agenției de Transplant

De asemenea, urmează o serie de evenimente de instruire pentru transplantologi.

Urmează un eveniment prin intermediul căruia mai mulți medici interesați de acest domeniu să fie instruiți în domeniul transplantului. 

Autor: Vladimir Bolocan, directorul Agenției de Transplant

Cele mai populare

Agora

AGORA își propune să devină cea mai credibilă instituție media din Republica Moldova prin calitatea și diversitatea conținutului, să fie prima alegere a cititorilor pentru știrile și analizele online.

REȚELE SOCIALE

  • Facebook
  • Instagram
  • Youtube
  • Twitter
  • Telegram
  • RSS Feed

APLICAȚIE

  • App Store
  • Google Play
© 2023 Interact Media SRL
  • Mastercard
  • Visa
  • PayPal