Mai mult, situația a căpătat un caracter inedit atunci când, la 21 aprilie, Air Moldova a anunțat anularea tuturor curselor pentru 22 - 25 aprilie. Ulterior, după anunțul Autorității Aeronautice Civile (AAC) privind controlul inopinat, a fost emis un alt anunț, în care se menționa că, de fapt, o parte din curse vor fi totuși realizate.

AGORA a discutat cu expertul Institutului pentru Politici și Reforme Eeuropene (IPRE) Stanislav Ghilețchi, pentru a afla mai multe despre situația în care se găsește compania aeriană, aflată într-un domeniu în care inovarea și adaptarea la noile realități contează mult. Potrivit expertului, situația din prezent, s-ar datora în special crizei provocate de COVID-19, deși starea de lucruri s-a mai ameliorat, iar domeniu, în general, paradoxal, se află într-o puternică creștere.

Ghilețchi afirmă că, în opinia sa, plecarea Wizz Air din Chișinău a dus la scăderea concurenței pe Aeroportul Internațional Chișinău, ceea ce, în mod normal, ar fi trebuit să ducă la consolidarea poziției Air Moldova.

În ce privește petiția inițiată de angajații companiei Air Moldova și apelul acestora către președinta Maia Sandu, expertul Stanislav Ghilețchi declară pentru AGORA, că un asemenea gest ar fi fost justificat, dacă situația financiară dificilă a companiei era din cauza unor factori externi sau din cauza unor obstacole impuse de către stat.

Totodată, Ghilețchi susține că, deși un suport financiar din partea Guvernului ar putea ajuta uneori companiile să treacă peste momentele dificile, soluția dată ar trebui tratată ca una de ultimă instanță. În cazul Air Moldova, în care problemele sunt generate mai mult de factori interni, decât externi, infuzia de capital din partea bugetului de stat nu va duce la soluționarea problemelor cu care se confruntă compania.

Potrivit petiției înaintate de angajații companiei, compania se află în situație de criză financiară profundă. Potrivit acestora, banca a condiționat compania să majoreze suma de depozit pentru garantarea rambursării biletelor neutilizate. Astfel, s-a format un deficit de mijloace bănești necesare pentru activitatea companiei. Acest blocaj abuziv din partea băncii constrânge financiar compania.

Contactată de AGORA, avocata Augustina Prisăcari, directoarea executivă a companiei juridice myAVVO, specializate și pe litigii de transport, afirmă că potrivit informațiilor publice, situația companiei Air Moldova este una complexă. Jurista a citat un raport al Autorității Aeronautice Civile (AAC) care menționează că Air Moldova se confruntă cu probleme juridice majore, cum ar fi litigiile cu acționarii și întârzierile în achitarea datoriilor, inclusiv, putem evidenția că are restanțe și față de bugetul de stat în mărime 300.000 MDL. 

Cu toate acestea, compania încă nu se află propriu-zis în proces de insolvabilitate, confruntându-se la nivel oficial, cu dificultăți financiare, potrivit propriilor comunicate. 

Potrivit unei note analitice publicate în martie de IPRE, una dintre soluții ar fi ca autoritățile să se concentreze pe dezvoltarea aeroportului internațional Chișinău, evaluarea politicii de taxe aeroportuare și oferirea de noi instrumente pentru atragerea companiilor aeriene.

Expertul oferă exemplul Aeroportului din Budapesta, care a pierdut 40% din traficul de pasageri și 50% din venituri, după falimentul companiei aeriene Malev, care s-a aflat timp de 66 ani pe piață.

În același timp, autoritățile ar trebui să pregătească un plan cu acțiuni concrete pentru eventualitatea în care compania ar putea intra în insolvabilitate sau Autoritatea Aeronautică Civilă i-ar suspenda certificatul de operator aerian.  

Excepție o reprezintă situația în care operatorul de transport aerian nu este obligat să plătească compensaţii dacă poate face dovada că anularea este cauzată de circumstanţe extraordinare, care nu au putut fi evitate în pofida adoptării tuturor măsurilor posibile. Sarcina dovedirii faptului că pasagerul a fost într-adevăr informat despre anularea zborului, cu indicarea momentului precis, revine operatorului de transport aerian.

În aceste condiții, pasagerul trebuie să depună o notificare în formă scrisă în adresa companiei Aeriene, Autorității Aeronautice Civile și după caz altor autorități sau companii, precum operatorul turistic. În cazul unui refuz, persoana se poate adresa în instanța de judecată.

Situația s-ar putea complica în cazul în care compania ar declara falimentul, potrivit avocatei, ceea ce ar presupune un proces mult mai complex. Caz în care pasagerii care vor dori să-și recupereze banii vor trebui să se înarmeze cu răbdare, căci procesul este unul îndelungat și complex.

Precizăm că, începând cu 28 februarie, compania AirMoldova a început să anunțe aproape zilnic, o serie de anulări a curselor. În toate comunicatele, decizia este explicată prin „dificultăți operaționale” și aeronave indisponibile.

Fostul președinte al Comisiei parlamentare de anchetă, care a examinat legalitatea privatizării companiei de stat „Air Moldova”, Igor Munteanu, afirma că procesul a avut loc cu grave abateri de la normă. În cadrul unei emisiuni televizate, acesta a afirmat că o lună înainte de privatizare, compania obținuse un ajutor de la stat în sumă de 90 milioane lei.

Afirmațiile au fost susținute și de fostul vicepreședinte al Parlamentului, Alexandr Slusari, care, în cadrul aceleași emisiuni, a declarat că privatizarea s-a făcut printr-o schemă care are la bază datorii artificiale, o procedură viciată de concurs și mai multe tranzacții financiare dubioase

Mai mult, la 13 decembrie 2021, Procuratura Anticorupție anunța că a trimis în instanța de judecată un dosar penal privind delapidările de la Air Moldova, fiind vizate două persoane care au deținut anterior funcții în cadrul companiei. AGORA a solicitat mai multe informații privind statutul acestei cauze în prezent, însă instituția nu a răspuns până la ora publicării acestui material.

Un precedent similar s-a produs anul trecut, în România, când operatorul aerian privat Blue Air, a anunțat la 6 septembrie 2022, sistarea tuturor zborurilor din motive financiare. Mai exact, conturile erau blocate de autoritățile fiscale, deși compania susținea că se afla într-un proces de negociere privind eșalonarea plății amenzilor, nota HotNews.ro.

În cele din urmă, la 17 noiembrie 222, statul român a acceptat să procure 75% dintre acțiunile companiei Blue Air, în contul datoriilor uriașe ale operatorului pentru neplata impozitelor, anunțau Știrile ProTV.

În cele din urmă, în decembrie 2022, Blue Air a fost naționalizată, statul român anunțând că ar urma să vândă cota de 75% către un investitor. Mai mult, Comisia Europeană a anunțat că a declanșat o investigație privind decizia statului român. Totodată, compania raporta datorii de până la 250 de milioane de euro.

Mai mult, presa română scrie că situația complicată a companiei nu a fost soluționată prin această decizie a autorităților.

Precizăm că, la 20 aprilie curent, angajații operatorului avia Air Moldova au lansat o petiție publică în care cer președintei Maia Sandu să intervină pentru deblocarea situației financiare precare a companiei. Aceștia constată că compania nu poate achita salarii și servicii de aeroport și riscă să intre în faliment în câteva zile.

În același timp, mai multe curse ale companiei avia Air Moldova au fost anulate la 19 și 20 aprilie. E vorba de destinații dinspre și spre Irlanda, Turcia, Georgia și Italia. Contactați de AGORA, reprezentanții companiei spun că motivele anulărilor sunt aceleași care au fost invocate anterior.