În ultima perioadă, a luat amploare din ce în ce mai mare fenomenul „meniuri pentru copii”, în unitățile de alimentație publică. Tot mai multe restaurante, cafenele sau chiar cofetării rezervă o pagină separată sau câteva rânduri în meniu pentru bucate sau băuturi destinate celor mici.

Primele încercări de a acorda atenție suplimentară clienților mici care însoțesc adulții la mesele luate în oraș își are rădăcinile încă în anii '20 și '30 în America. Acestea au început să fie concepute cu scopul de a promova obiceiurile alimentare sănătoase în rândul copiilor.

Un alt obiectiv al acestei strategii era ușurarea alegerilor părinților, atunci când venea vorba de a comanda ceva pentru copii. În același timp, demersul era orientat spre extinderea paletei clienților și oferirea unor condiții prielnice, inclusiv, pentru părinții care sunt mereu însoțiți de copii. 

Pe măsură ce mâncarea de tip fast-food a prins amploare, calitatea nutrițională a meniurilor pentru copii a scăzut, arată studiile. Astfel, în prezent, cea mai mare parte a meniurilor pentru copii, inclusiv în R.Moldova, conțin alimente slab nutritive, iar principalul aspect care le diferă de cele din meniul adulților sunt cantitățile, regăsindu-se de la mini pizza și burger, la nuggets, cartofi copți sau prăjiți, ciocolate calde și fresh-uri.

Principala diferență dintre primele meniuri concepute pentru copii și cele din prezent este legată de publicul țintă pe care îl aveau și îl au. Dacă la început erau vizați părinții și aceste meniuri erau un instrument pe care îl puteau folosi atunci când luau masa în afara casei, acum, însă, principalul public-țintă al acestor măsuri au devenit chiar copiii.

„Știți de ce aceste feluri de mâncare sunt apreciate nu numai de părinții preocupați de o bună nutriție pentru cei mici, dar și de copii? Motivul este ca noi le dăm un aspect ademenitor, ce îi lasă gura apă!”, este mesajul de însoțire al meniului pentru copii dintr-un local din Chișinău.

Printre cele mai des întâlnite recomandări făcute de specialiști referitoare la programul alimentar al copiilor se numără mențiunea că bucatele destinate celor mici „nu trebuie să fie prea prăjite, prea sărate, dulci sau pipărate”.

În unitățile de alimentație publică, în spatele unui meniu destinat copiilor nu s-ar afla un specialist care să coordoneze și să aprobe bucatele pregătite pentru copii. Mai mult decât atât, nu există nici reglementări, nici norme în limita cărora să se încadreze preparatele din rubrica „Meniu pentru copii”.

Dincolo de acest aspect, „Meniul-Model” pentru copii care este recomandat de Ministerul Sănătății pentru instituțiile de învățământ conține, spre exemplu, terciuri, salate, supe, pilaf, mămăligă, chiftele din pește, preparate din boboase, ceaiuri, lapte, budincă și fructe coapte sau proaspete la desert.

În ambele cazuri, meniurile alimentare sunt întocmite „pentru copii”, chiar dacă preparatele pe care le conțin se află la poluri diametral opuse. Motiv pentru care impactul asupra deprinderilor și sănătății copiilor este diferit.

După vârsta de 3 ani regimul alimentar al copiilor poate fi destul de variat, potrivit recomandărilor și explicațiilor oferite pentru AGORA de medicul pediatru-endocrinolog, Svetlana Tanasoglo. Meniul pentru copii poate conține, de la această vârstă, mâncare prăjită, condimentată, dulce, făinoase, deși nu ar fi indicat.

Lucrurile se complică un pic atunci când vine vorba de introducerea zahărului. Sucurile din fructe, fresh-urile, ciocolată caldă sau laptele cu cacao ar părea alternative bune din „meniul pentru copii” pentru părinții care ies la cafea cu cei mici. Însă, toate acestea băuturi ar conține cantități mare de zahăr, care odată consumat, ar putea deveni o problemă pe termen lung. 

Unul dintre pericolele alimentelor produse „pentru copii” ar fi reprezentat de conținutul acestora, mai exact, de intensificatorii de gust și aromă, care ar avea efect asemănător cu cel pe care îl poate crea drogurile, explică Svetlana Tanasoglo. În momentul în care aceste substanțe sunt gustate și pătrund în sânge, la nivelul organismului, s-ar produce un micro șoc.

Mai mult decât atât, studiile arată că aceste senzații și gusturi simțite  schimbă obișnuințele și preferințele alimentare ale copiilor. Terciurile sau legumele ar devini mai mult detestate, iar alegerile lor se îndreaptă către mâncarea de tip fast-food, procesată sau dulce.

Tot de regimul alimentar, adoptat în copilărie, ține și starea de sănătate pe care o vor avea copiii. Or, alimentele puțin nutritive, senzaționale la gust, dar care nu oferă mineralele și nutrienții care să poată fi asimilați de organism, slăbește sistemul imunitar. 

Potrivit unui studiu realizat de UNICEF, în R. Moldova, în anul 2019 au fost diagnosticați cu diabet 500 de copii. Rezultatele au mai indicat faptul că 1 din 7 copii sunt supraponderali, iar 1 din 5 copii sunt subponderali, cifre care sunt într-o continuă creștere.

Unul dintre principalii piloni care susțin dezvoltarea vizibilității alimentelor nesănătoase pentru copii și răspândirii acestora în spațiile publice este publicitatea. Iar acest aspect provoacă probleme la nivel global.

Un studiu din 1986 a analizat răspunsurile cognitive ale copiilor la publicitate, descoperind că cei mai tineri sunt mult mai sensibili la publicitate. Una dintre problemele acestui tip de marketing este legată de pofta și, într-o anumită măsură, dependența de alimente nesănătoase care este creată în rândul copiilor.

Rezultatele altor două cercetări au arătat că la vârsta de doar trei ani copiii „au o cunoaștere emergentă a mărcilor care sunt relevante în viața lor", ceea ce ajută la explicarea preferințelor copiilor pentru nuggets de pui însoțite de celebrele „arcuri de aur” față de nuggets de pui identice, însă a căror ambalaj este fără marcă.

Între 1 iulie 2009 și 30 iunie 2010, McDonald's a difuzat 44.062 de reclame, dintre care 40% au fost destinate copiilor. În aceeași perioadă, Burger King a difuzat 37.210 reclame, dintre care 21% erau destinate copiilor.

În R. Moldova, în legea privind siguranța alimentelor este menționat că „Informația promoțională și publicitatea pentru produsele nerecomandate preșcolarilor și elevilor trebuie să evite caracterul atractiv pentru copii și să nu-i vizeze pe aceștia”.

În contextul rafturilor din magazine care continuă să fie pline pe produse pentru copii care au personaje din povești pe etichete, AGORA a încercat să afle de la Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor despre modul în care este aplicat acest regulament. Până la momentul publicării materialului nu am obținut un răspuns. 

Specialiștii, care au studiat problemele acestei teme, vorbesc despre relația sănătoasă pe care copiii ar trebui să fie lăsați să o dezvolte, fără a fi influențați de publicitate, de vedete Disney sau preconcepția că „un broccoli este sănătos”.

În 1980, Quebecul a interzis comercializarea alimentelor nesănătoase în presa scrisă și digitală pentru copiii sub 13 ani. Conform unei estimări, interdicția a dus la o reducere de 13% a cheltuielilor săptămânale pentru fast-food.

În Irlanda sunt interzise prin lege reclamele pentru produse cu conținut ridicat de grăsimi, sare și/sau zahăr, pentru copiii cu vârsta de până la 18 ani.

În Regatul Unit, reclamele care promovează alimente și băuturi cu niveluri ridicate ale acelorași ingrediente nu pot fi difuzate în cadrul sau în proximitatea  programelor TV destinate telespectatorilor cu vârsta sub 16 ani.

Partenerul rubricii „Luna sănătății” este rețeaua de Centre Medicale Clinica Sante. Ține sănătatea sub control și comandă analize online cu 15 % reducere pe www.sante.md. Pentru că sănătatea ta este prioritatea Clinicii Sante!"