Sistemul medical din Moldova duce lipsă acută de medici, iar acest lucru nu e un secret știut de ieri sau de astăzi. Situația se agravează de la un an la altul, când tot mai mulți absolvenți pleacă la muncă peste hotare. Potrivit Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, în prezent, instituțiile medicale din țară au vacante 420 de locuri. Alina Vrînceanu-Toma, absolventă la Universitatea de Medicină și Farmacie ,,Nicolae Testemițanu”, e una dintre medicii moldoveni care a ajuns să profeseze peste Prut. Ea spune spune că pe lângă toate provocările întâlnite, profesia i-a oferit șansa de a se cunoaște cu soțul său, iar România i-a devenit a doua casă. Despre dragostea pentru meserie, Alina spune că s-a moștenit din familie, deoarece ambii părinți sunt medici. 

Alina este una dintre sutele de absolvenți ai Universității de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, care a plecat din Moldova pentru perspective mai mari. Totuși, recunoaște ea, în țara noastră sunt pregătiții specialiștii la cel mai înalt nivel.

„Primul răspuns de admitere a fost de la USMF „Nicolae Testemițanu”, pe când răspunsurile din România au venit la sfârșit de septembrie. Și da, am fost și aici acceptată. O săptămână am fost încercată de marea dilemă ce să aleg: să rămân sau să plec? Și am ales să rămân, deja mă adaptasem departe de părinți, mă încadrasem în noul an de studii, cu noii colegi. Nu eram pregătită moral sa o iau iar de la capăt în altă țară. Și acum recunosc că am făcut alegerea corectă, pentru că universitatea noastră pregătește foarte buni specialiști (lucru confirmat de profesori străini). Plus că, în timpul facultății l-am cunoscut și pe soțul meu, el fiind student la stomatologie”, povestește Alina Vrînceanu-Toma.

Anual, sute de absolvenți ai Universității de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” pleacă peste hotare. O lucrare științifică realizată în 2018, intitulată „Emigrarea studenților mediciniști - pericol real pentru viitorul sistemului de sănătate din Republica Moldova” se oferă date despre intenția mediciniștilor de a părăsi țara. Lucrarea arată că, în 2017, raportul rezidenților admiși în anul I către mediciniștii-absolvenți a atins valoarea 64,6%, urmând o scădere cu aproape 30% timp de 5 ani, dintre care 20% în ultimii 2 ani. În 2017 fiecare al treilea absolvent al USMF nu și-a continuat instruirea profesională în Republica Moldova. Datele arătau că atunci, în rândurile studenților anului VI de la USMF „Nicolae Testemițanu” doar 1 din 4 și-ar dori să-și înceapă cariera de medic în Republica Moldova. „Factorii „de risc” care să predispună un student din anul VI să emigreze ar fi să fie un bărbat, necăsătorit, din oraș, cu rezultate academice bune. Cei mai mulți dintre cei chestionați atunci indicau că-și doresc o carieră peste Prut. Este și cazul acestei tinere care povestește că această decizie nu i s-a dat deloc ușor.

La ora 8:00 îmbracă halatul alb, își pune boneta și începe o nouă zi în care misiunea este de a oferi grijă și atenție pacienților. 

„Sunt anul 3 din 5. Nu pot spune că e ușor, dar nici greu nu e, atunci când faci ceea ce îți place. Secția de ORL în care activez ca medic rezident se ocupă și de afecțiunile oncologice, gărzile sunt solicitante, dar astfel, noi viitorii medici specialiști acumulăm experiență. Dacă e să dau timpul înapoi și să număr anii de pregătire, ar fi vorba deja de 9 ani pe tărâmul medicinii, plus încă 2 ani din rezidențiat care urmează. Și asta nu e tot, pentru că un medic studiază toată viața și își reînnoiește cunoștințele”, spune tânăra.

Alina spune că s-a gândit foarte mult atunci când a plecat din Moldova, dar susține că nu contează unde te afli ci valoarea pe care o oferi.

„Chiar dacă se vorbește aceeași limbă în R.Moldova și în România, termenii medicali sunt aceeași, oricum la început întâlneam bariere în exprimare. Ca și alți colegi de-ai mei, am plecat din Moldova din cauza oportunităților de avansare în carieră, lipsa posibilităților de dezvoltare profesională. Nu neg că ne vom întoarce într-o zi acasă, dacă vor fi schimbări majore în sistemul de sănătate. Indiferent unde vom activa pe viitor, contează să ai determinare, putere, motivație și să nu uiți niciodată că viața e grea, dar e frumoasă, așa cum studiul medicinei este greu, dar minunat”, povestește Alina.

Pentru a depune actele la studii în străinătate, absolvenții din Moldova trebuie să obțină un certificat de conformitate de la Ministerul Sănătății. 

În cadrul studiului Lucrătorii medicali originari din Moldova care locuiesc și activează în România se arată că aproximativ 8 la sută dintre lucrătorii medicali originari din Republica Moldova nu activează în sistemul de sănătate. Participanții la cercetare au evidențiat următoarele cauze ce determină această situație: activitatea în domenii mai bine plătite (31%), nu și-au echivalat studiile (14%), nu și-au recunoscut calificările (14%), nu și-au găsit de lucru în sistemul de sănătate potrivit calificării (13%), sunt deja la pensie (12%), nu și-au dat interesul (5%). Deciziile de a nu reveni în Republica Moldova sunt motivate și de faptul că România este o țară membră a UE, de posibilitățile care există actualmente în România pentru lucrătorii medicali.

Datele cercetării evidențiază trei valuri de emigrare a lucrătorilor medicali originari din Republica Moldova în România: anii 1991-1996, determinat în mare parte de renașterea națională și posibilitatea de a continua studiile în România; anii 1997-2006, până la aderarea României la UE perioadă în care au emigrat cei mai mulți lucrători medicali din cauza problemelor financiare, dar și a situației social-politice din Republica Moldova; 2007 - prezent, lucrătorii fiind atrași preponderent de diferențele în salarizare, condițiile de muncă și posibilitatea de a activa într-o țară membră a UE. După aderarea României la Uniunea Europeană, fluxul de lucrători migrați originari din Republica Moldova spre această țară s-a micșorat.

Vârsta lucrătorilor medicali originari din Republica Moldova care activează în sistemul românesc de sănătate variază de la 24 la 64 de ani.