Analiză: Energia - cel mai mare risc inflaționist al anului 2023
Anii 2023-2024 vor marca o perioadă de „revenire la normalitate” a dinamicii inflaționiste, susţine centrul Expert-Grup în publicaţia MEGA, ediția a XXIV-a „Relansarea economică din 2023: prognoze, riscuri și priorități de politici”. Aceasta, după ce în anul 2022 Republica Moldova s-a confruntat cu o creștere rapidă a inflației, determinată în principal de factori exogeni de tip costpush: seceta din 2022, ajustarea tarifelor la energie și inflația din import. Anul 2022 a marcat una dintre cele mai rapide creșteri a inflației din istoria Republicii Moldova, scrie Mold-Street.
・ Baciu Ana
Decelerarea inflației se va menține pe întreaga perioadă 2023-2024
Potrivit analizei, şocurile inflaționiste au început să se disipeze la sfârșitul anului 2022 și începutul anului 2023, Indicele Preţurilor de Consum (IPC) anual înregistrând o tendință descendentă.
„Decelerarea inflației se va menține pe întreaga perioadă 2023-2024, pe fondul unei baze de comparație ridicate, al unui an agricol mai bun, al stabilizării tendințelor inflaționiste în regiune și al presiunilor inflaționiste limitate pe partea cererii la nivel intern. Prin urmare, presupunând că nu vor exista alte șocuri inflaționiste majore, IPC va continua să scadă până la o medie de 13-14% pentru 2023 și 5,5% în 2024. Decelerarea inflaționistă va permite băncii centrale să își relaxeze în continuare politica monetară în perioada 2023- 2024”.
Autor: Datele Analizei
În opinia economiştilor de la Expert-Grup, obiectivele politicii monetare pentru 2023 vor fi, cel mai probabil, „susținerea cererii agregate, prin stimularea relansării creditării (în principal în monedă națională), evitând în acest fel cealaltă extremă – presiunile deflaționiste”.
„Prin urmare, BNM va continua să relaxeze prudent politica monetară, reducând rata dobânzii de politică monetară la 10% până la sfârșitul anului 2023 și la 5% până la sfârșitul anului 2024. Având în vedere abundența lichidităților din sectorul bancar, banca centrală va reduce normele rezervelor obligatorii într-un ritm mult mai lent, pentru a păstra stabilitatea macrofinanciară și a evita o creștere prea rapidă a creditării. Acesta va fi, în special, cazul normei rezervelor obligatorii în valută, care ar putea fi menținută stabilă (sau ar putea fi redusă în mod nesemnificativ) pentru a stimula creditarea în monedă națională”, prognozează experţii.
Principalul risc inflaţionist – energia
Cât despre riscurile la adresa prognozei inflaționiste de bază, apoi în opinia Expert-Grup principalele provin din prețurile energiei.
Prognoza se bazează pe ipoteza că relațiile comerciale dintre Gazprom și Moldovagaz și dintre Energocom și Centrala termoelectrică Cuciurgan din regiunea transnistreană (Moldgres n.r.) vor rămâne în vigoare.
„Cu toate acestea, această ipoteză este expusă riscului comportamentului imprevizibil al factorilor de decizie de la Gazprom/Kremlin în raport cu omologii moldoveni, mai ales pe fondul situației geopolitice tensionate actuale. În cazul în care Gazprom își va întrerupe livrările de gaze naturale către moldoveni, aceasta va submina imediat relațiile comerciale dintre centrala de la Cuciurgan și Energocom. Cuciurgan ar putea începe să cumpere gaze naturale de la Energocom în schimbul energiei electrice pe care o produce, care va fi la prețuri mult mai mari în comparație cu status quo-ul. De asemenea, Energocom ar putea crește achizițiile sale de energie electrică din alte surse (de exemplu, OPCOM) la prețuri mult mai mari.
Aceste evenimente vor necesita ajustarea în creștere a tarifelor la energia electrică pentru consumatorii finali din Moldova, având un impact direct asupra IPC prin efecte directe și efecte de runda a doua", estimează Expert-Grup.
Un alt risc inflaționist în opinia experţilor provine din creșterea potențială a prețurilor globale la metan, în special înainte de următorul sezon rece, având în vedere interdicțiile la nivel global privind tranzacțiile cu Gazprom, dar și faptul că următoarea iarnă ar putea fi mult mai rece față de cea precedentă.
Materializarea acestor riscuri va afecta procesul de decelerare a dinamicii inflaționiste, fapt ce va motiva BNM să își revadă procesul de relaxare a politicii monetare, mai constată economiştii de la Expert-Grup.