Peisajul mediatic

Mass-media din Moldova este extrem de polarizată, ca și țara însăși, marcată de instabilitate politică și de influența excesivă a oligarhilor. Principalele mijloace de informare, precum TV6, NTV Moldova și Prime TV, sunt în mâinile liderilor politici. Imperiul mediatic construit de fostul miliardar și șef al Partidului Democrat din Moldova, Vladimir Plahotniuc, și-a pierdut influența și a fost rapid înlocuit de un nou holding mediatic legat de Partidul Socialiștilor pro-rus și, mai recent, de partidul condus de Ilan Șor. Cu toate acestea, licențele a șase canale de televiziune pro-ruse au fost suspendate în decembrie 2022.

Contextul politic

În timp ce unele mass-media riscă să abordeze subiecte care critică autoritățile, multe dintre ele se limitează la a urma linia politică a partidului la care sunt afiliate. Starea de urgență impusă ca urmare a invaziei rusești în Ucraina și măsurile luate de Consiliul Audiovizualului au înăsprit controlul asupra dezinformării și a discursului de ură și au subminat mijloacele de informare în masă care difuzează conținut de propagandă produs în Rusia.

Cadrul juridic

Libertatea presei și dreptul la informare sunt garantate prin lege, iar cele mai bune practici sunt încurajate de un cod de etică jurnalistică. Dar, în realitate, legile care reglementează sectorul sunt aplicate în mod arbitrar de către agențiile de reglementare orientate politic. Accesul la informații este adesea subminat, iar procesele arbitrare pentru defăimare sunt frecvente.

Contextul economic

Grupurile apropiate de politicieni și oligarhi puternici domină piața de publicitate în detrimentul presei independente. Confruntate cu un mediu economic dificil și slăbite de prăbușirea pieței de publicitate din cauza războiului din Ucraina, instituțiile media independente nu dispun de resurse și se confruntă cu dificultăți financiare. Prin urmare, acestea se luptă să recruteze personal calificat capabil să ofere o muncă de calitate, iar multe dintre ele caută sprijin financiar de la donatori străini.

Contextul sociocultural

Deși mediul socio-cultural rareori îi împiedică pe jurnaliști să își facă treaba, unele subiecte - cum ar fi războiul purtat de Rusia în Ucraina și consecințele pandemiei COVID-19 - sunt sensibile. Acoperirea acestor subiecte poate duce la autocenzură, precum și la denigrarea presei pe motive etnice, religioase sau de gen.

Siguranță

Jurnaliștii pot fi ținta insultelor și a intimidărilor din partea oficialilor guvernamentali și a politicienilor. Susținătorii acestora recurg uneori la hărțuire cibernetică împotriva reporterilor considerați ostili ideilor lor. Deși în Ucraina are loc un război, jurnaliștii moldoveni nu sunt pregătiți să mediatizeze conflictul.

Pe primele opt locuri s-au poziționat țările nordice, Norvegia, Irlanda, Danemarca, Suedia, Lituania, Letonia și Regatul Țărilor de Jos.

Țările vecine, România și Ucraina s-au clasat pe locurile 53 și respectiv 79.

Rusia se află pe locul 169 din 180, iar pe ultimul loc este Coreea de Nord.

Fiecare țară a fost evaluată cu ajutorul a cinci indicatori contextuali care reflectă situația libertății presei în toată complexitatea sa: contextul politic, cadrul juridic, contextul economic, contextul sociocultural și siguranța

Pentru fiecare indicator se calculează un punctaj subsidiar de la 0 la 100.