„De ce aș sorta eu?” Drumul deșeurilor și motivele pentru care contează unde este aruncat gunoiul (LONGREAD)
Mai mult decât un reflex, tendința de a arunca gunoiul la un loc se datorează lipsei de infrastructură necesară pentru sortarea deșeurilor în R. Moldova, urmată de lacuna informațională. Dacă echipamentele necesare pentru acest proces încep să apară, atunci tabieturile populației nu dispar. Strategii care vizează managementul deșeurilor în R. Moldova există, dar rapiditatea cu care obiectivele acestora sunt implementate este depășită de viteza cu care crește numărul de deșeuri produse de la un an la altul. Află cum cataloghează situația Ministerul Mediului și cum este simțit în practică întreg procesul de colectare și transport al deșeurilor de compania specializată în acest domeniu. Cu ce „plămâni” respiră mediu, în funcție de cum și unde este aruncat gunoiul și de ce este importantă sortarea.
・ Olga Scripnic
În R. Moldova deșeurile sunt sortate în 19 orașe din 66 existente.
Autor: AGORA
Mai mult decât atât, doar în 10 dintre ele este sortat doar plasticul, iar în trei dintre ele este sortată hârtia, plasticul și sticla.
La nivel de țară sunt organizate și funcționează 187 de servicii specializate în colectarea și eliminarea deșeurilor. În total, 296 localități rurale beneficiază de servicii de colectare a deșeurilor municipale, din cele aproximativ 1.600 existente.
În anul 2019 au fost generate 627,2 mii tone de deșeuri. În alți termeni, acest număr este echivalentul a cel puțin 85 de Turnuri Eiffel sau a 42 Turnuri din Pisa, ori ar reprezenta aproximativ 3 Catedrale Notre-Dame.
Aproximativ 84% dintre deșeurile sortate sunt „deşeuri municipale”, cu alte cuvinte, deşeuri menajere generate de gospodării, întreprinderi industriale, de instituțiile publice și sociale. Numai 7,2% dintre ele au fost stocate separat, iar 3,8% au fost valorificate, potrivit raportului „Gestionarea deșeurilor menagere”, realizat în 2019 de Agenția de Mediu.
În prezent, din păcate existența unui sistem de colectare separată și corectă la sursă, în R. Moldova, este de la foarte slab spre slab dezvoltat.
Autor: Aurelia Bahnaru, președinta asociației Centrul de instruire și consultanță „E-Circular”
Calea deșeului scos din casă, într-un scenariu ideal
Deșeurile odată ajunse în tomberoane, containere sau pubelele pentru gunoi urmează câteva etape standard: colectare, transport, sortare, tratare, valorificare sau eliminare.
Atunci când deșeurile sunt deja sortate după categorie, ele sunt duse direct la stațiile de procesare și reciclare de către operatorii specializați. Însă, în majoritatea cazurilor, sortarea deșeurilor se face după colectarea lor.
Cu toate că deșeurile nu sunt sortate la sursă, acestea sunt duse la uzina de sortare, unde sunt selectate deșeurile reciclabile care nu sunt compromise în totalitate și mai pot fi reciclate.
Autor: Tatiana Cucovici, comunicatoare Î.M. Regia „Autosalubritate”.
La uzină, deșeurile sunt sortate și prelucrate în funcție de tipul lor. Acestea sunt sortate în deșeuri reciclabile și deșeuri nereciclabile. Acest proces implică separarea deșeurilor în diferite categorii, cum ar fi plasticul, sticla, metalul și hârtia. Ulterior, acestea sunt împachetate și transmise spre revalorificare, potrivit comunicatoarei Î.M. Regia „Autosalubritate”, Tatiana Cucovici.
Deșeurile nereciclabile sau cele compromise sunt depozitate la poligonul municipal, loc în care sunt gestionate și eliminate. Mai exact, acestea sunt nivelate cu buldozerele, presate cu compactorul și acoperite cu un strat de argilă de 20 – 30 cm, pentru a opri răspândirea fracțiilor ușoare. Ulterior, levigatul, substanța care se scurge din deșeuri în urma descompunerii acestora, este tratat la stația specializată și „transformat” în apă tehnică pură.
În medie, 55% din deșeurile colectate sunt biodegradabile. 20% sunt deșeuri care nu pot fi sortate și reciclate. Cam tot atât, 20%-25%, constituie deșeurile reciclabile - plasticul, sticla, metalul, lemnul, hârtia, cartonul.
Autor: Tatiana Cucovici, comunicatoare Î.M. Regia „Autosalubritate”
Nerespectarea criteriilor de sortare la sursă
Întreg scenariul colectării, sortării și (re)valorificării deșeurilor ar deveni mai complicat în momentul în care gunoiul nu este sortat la sursă și este aruncat mixt în containerele care sunt destinate pentru anumite categorii de deșeuri. Iar „Acest lucru, din păcate, se întâmplă foarte des”, potrivit comunicatoarei Î.M. Regia „Autosalubritate”, Tatiana Cucovici.
În momentul în care deșeurile reciclabile sunt aruncate împreună cu cele nereciclabile, recuperarea masei cu potențial de (re)valorificare devine un proces mult mai complicat. Totodată, este îngreunată și capacitatea de divizare al acestora la o stație de transfer. Procesul respectiv se traduce prin costuri suplimentar, mai mult timp și un scenariu de muncă mai complicat.
De cele mai multe ori când într-un tomberon cu deșeuri reciclabile sunt și deșeuri nereciclabile, ele sunt colectare, iar mai apoi, aruncate împreună. De aceea uneori este suficient ca o singură persoană să nu se conformeze sau să greșească tomberonul în care a aruncat un gunoi pentru a pune sub risc și a contamina întreaga masă reziduală.
Autor: Aurelia Bahnaru, președinta asociației Centrul de instruire și consultanță „E-Circular”
Deșeuri reciclabile care sunt contaminate înseamnă plastic murdar, hârtie umedă sau contaminată cu resturi alimentare ori cu produse periculoase sau chimice.
Acele deșeurile reciclabile care nu mai pot fi reciclate, din cauza că sunt murdare și compromise în totalitate, sunt depozitate la poligonul de deșeuri de la Țânțăreni, unde sunt compactate, înhumate și tratate.
Autor: Tatiana Cucovici, comunicatoare Î.M. Regia „Autosalubritate”
Un alt aspect important în momentul în care este sortat gunoiul și care contribuie la procesul de reciclare al acestuia este starea produsului aruncat. Acestea ar trebui să fie curățate și să nu aibă o cantitate mare de deșeuri organice pe ele.
Cerințe reduse la minim, pentru un pas înainte
În medie, zilnic, un om din Nisporeni sau Cimișlia produce 250 de grame de gunoi, 800 de grame - un localnic din Bălţi şi 1,3 kg - un locuitor al capitalei. Această diferenţă este explicabilă prin managementul deşeurilor practicat în localitatea indicată, acolo unde se efectuează colectarea zilnică şi evidenţa volumelor deşeurilor evacuate, indicii sunt mai mari, conform raportului cu privire la realizarea prevederilor Strategiei de gestionare a deșeurilor din R. Moldova, din 2022.
Cu cât noi colectăm separat mai corect la sursă, cu atât cantitatea de deșeuri reciclate propriu-zis este mai mare, iar rata de deșeuri reciclabile care sunt eliminate în gunoiștile neautorizate și neconforme, care sunt foarte multe în R. Moldova, va putea fi mai mică.
Autor: Aurelia Bahnaru, președinta asociației Centrul de instruire și consultanță „E-Circular”
Într-o etapă inițială, un scop și un avantaj al gestionării deșeurilor în R. Moldova ar fi separarea deșeurilor reciclabile de cele nereciclabile. Acest aspect ar permite revalorificarea deșeurilor într-o măsură mai mare decât este în prezent.
Dacă într-o plasă cu plastic sunt aruncate niște sticle sau borcane din aluminiu, atunci nu este o problemă, atât timp cât aceste sunt curate și nu sunt murdare sau nu au deșeuri organice.
Autor: Aurelia Bahnaru, președinta asociației Centrul de instruire și consultanță „E-Circular”
În prezent, în capitală există aproximativ 1.700 de containere pentru deșeuri reciclabile, oferite de deservite de Î. M. Regia „Autosalubritate” și 1.500 de plase pentru deșeuri de plastic, precum și clopote 200 de clopote pentru sticlă amplasate de către ABS Recycling. Mai mult decât atât, în ultimii trei ani au fost amenajate încă în jur de 152 de platforme modulare pentru colectarea deșeurilor municipale biodegradabile și reciclabile, potrivit comunicatoarei Î.M. Regia „Autosalubritate”.
Tomberoanele pentru deșeurile reciclabile, sortate la sursă, permit reciclarea mai multor materiale atunci când sunt separate de deșeurile biodegradabile, deoarece nu se contaminează și din ele pot fi create produse noi. În plus, containerele pentru deșeurile reciclabile, ajută enorm ca procesul de selectare a gunoiului care ajunge la uzina de sortare să fie mult mai ușor și mai eficient.
Autor: Tatiana Cucovici, comunicatoare Î.M. Regia „Autosalubritate”
La uzina de sortare, în prezent, ajung preponderent materialele din sticlă, metal, hârtie, carton și plastic.
La nivel naţional, în perioada anilor 2020-2021, au fost procurate 6.942 containere pentru depozitarea temporară a deşeurilor municipale, 49 autospeciale şi amenajate 268 platforme pentru colectarea selectivă a deşeurilor.
Situații mai puțin optimiste, mai departe de orașe
În prezent, cea mai mare cantitatea de deșeuri este gestionată prin eliminare și foarte puțin gestionată prin reciclare. Se reciclează preponderent deșeurile care sunt colectate din orașe și cele care pot fi colectate separat unde există tomberoane speciale.
Autor: Aurelia Bahnaru, președinta asociației Centrul de instruire și consultanță „E-Circular”
Dacă în mediile urbane există infrastructura necesară pentru sortarea gunoiului, iar de la un an la altul acesta este îmbunătățită, atunci situația arată complet diferit la sate sau în mediile mai slab dezvoltate. Acest aspect ar avea un impact asupra întregului scenariu de manageriere a deșeurilor în R. Moldova.
În mediul rural aproape sunt inexistente întreprinderi municipale și servicii de salubritate care colectează gunoiul. Din deşeurile municipale colectate, numai 4,7% reprezintă deşeurile municipale colectate separat, potrivit raportului cu privire la realizarea prevederilor Strategiei de gestionare a deșeurilor din R. Moldova, din 2022.
În localitățile rurale persoanele nu au deloc acces la instrastructura necesară, nu există nici tomberoane, nici plase, nici platforme comune de colectare și atunci toate aceste deșeuri ajung aruncate la gunoiști, peste tot prin jur, iar foarte mult plastic este ars.
Autor: Aurelia Bahnaru, președinta asociației Centrul de instruire și consultanță „E-Circular”
În aceeași ordine de idei, Ministerul Mediului comunică pentru AGORA faptul că autoritățile publice locale prin intermediul serviciilor de salubrizare, oferă parțial servicii pentru sortarea deșeurilor fiind contractați și agenții economici (autorizați în gestionarea deșeurilor) care oferă pubele pentru deșeurile reciclabile în vederea colectării acestora pe fracții, în special în locuri publice.
Zonele rurale sunt parte a investițiilor care urmează a fi accesate pentru regiunile 8, 5, 1 de management al deșeurilor. Respectiv, vor fi create condiții pentru sortarea deșeurilor la nivel de regiune odată cu construcția noii infrastructuri.
Autor: Vladimir Madan, comunicator Ministerul Mediului
Regiunile de management al deșeurilor 5, 8, 1 includ raioanele Ungheni, Nisporeni și Călărași; raioanele Edineț, Dondușeni, Ocnița și Briceni; raioanele Cahul, Cantemir, Taraclia, precum și autoritățile publice locale ale UTA Găgăuzia (Comrat, Vulcănești și Ceadîr-Lunga).
Strategii și pro/regrese
La nivel național este adoptată strategia de gestionare a deșeurilor pentru anii 2013-2027. Document care prevede divizarea teritorială a țării în opt regiuni de management al deșeurilor, fiecare înglobând de la două la șapte raioane. În fiecare dintre acestea, urma să fie bine pus la punct un sistem de colectare a gunoiului, de sortare, reciclare, mai mult, de valorificare a acestuia – prin producția de energie electrică și termică. Respectiv, depozitele neconforme, adică cele din prezent, urmau a fi închise.
La începutul anului curent, a fost semnat Acordul pentru finanțarea infrastructurii critice de gestionare a deșeurilor solide dintre Guvernul Republicii Moldova și Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare. BERD oferă Republicii Moldova un împrumut de 25 milioane euro, pentru extinderea și modernizarea sistemului de gestionare a deșeurilor.
Acest fapt va conduce la creșterea numărului de terenuri recultivate (gunoiști neconforme) și întoarse în circuitul economic, va reduce considerabil impactul asupra mediului generat de deșeuri, consecutiv efectul proiectului se va răsfrânge asupra facilitării accesului la servicii de importanță majoră.
Autor: Vladimir Madan, comunicator Ministerul Mediului
Mai mult, potrivit strategiei, multe dintre aceste acțiuni urmau să fie implementate până în 2017. În prezent, însă, acțiunile prioritare pe care este axată strategia este fortificarea cadrului legislativ.
Cadrul legal național din 2018 s-a completat considerabil cu multe alte prevederi relevante, referitoare la gestionarea deșeurilor, cum ar fi implementarea mecanismului de responsabilitatea extinsă a producătorului.
Autor: Aurelia Bahnaru, președinta asociației Centrul de instruire și consultanță „E-Circular”
Indicatorul de impact de dezvoltare pentru anul 2025, prevede reducerea cu 15% a volumului de deşeuri municipale degajate în mediu.
Red flags sau semnale de alarmă
De la un an la altul, problemele majore și vizibile în procesul de gestionare a deșeurilor continuă să existe.
În primul rând, sunt problemele legate de infrastructură, fie că este vorba de dotarea de care dispune mediul rural sau urban pentru managementul deșeurilor, fie că este vorba de tehnologia de care dispun agențiile specializate pentru colectare, sortare și reciclare.
Există deficiențe în ceea ce ține de transportarea deșeurilor separat, pe tipuri de deșeuri, de la o sursă, gospodărie, o instituție publică sau privată către o stație de sortare sau către o gunoiște pentru eliminare.
Autor: Aurelia Bahnaru, președinta asociației Centrul de instruire și consultanță „E-Circular”
Amplasarea și organizarea în apropiere a unor stații de sortarea ar crește din impactul și aplicarea acestei modalități de depozitare a gunoiului.
O altă problemă existentă pentru a înregistra progrese mai rapide în implementarea Strategiei de gestionare a deșeurilor este selectarea terenurilor pentru amplasarea infrastructurii de gestionare a deșeurilor și emiterea Deciziilor consiliilor locale de alocare a acestora, care deseori de anulează din diverse motive, potrivit informațiilor acordate pentru AGORA de Ministerului Mediului.
Locațiile pentru amplasarea infrastructurii de gestionare a deșeurilor sunt alese în urma efectuării analizelor care evaluează impactul asupra mediului și fezabilitatea acestora. Cu alte cuvinte, este verificată posibilitatea construcției lor și eficiența pe care o vor avea. Ulterior, sunt calculate costurile necesare pentru a investi în infrastructura de gestionare a deșeurilor în diferite regiuni, ne comunică Ministerul Mediului.
O altă problemă majoră care ar justifica reticența sortării gunoiului ar fi legată de lipsa de informare. Iar aici intervine cunoașterea importanței sortării, a modului în care este derulat acest proces, atât individual, cât și la stații.
Oamenii deocamdată nu au o cultură de a sorta deșeurile, majoritatea preferă să le amestece și arunce pe toate la un loc, și compromit străduința acelor cetățeni care sortează corect deșeurile pe care le generează.
Autor: Tatiana Cucovici, comunicatoare Î.M. Regia „Autosalubritate”
Mai mult decât atât, potrivit raportului de evaluare a strategiei cu privire la valorificarea deșeurilor în R. Moldova, din 2022, există volume de deșeuri care sunt lipsite de evidență, astfel o strategie eficientă pentru reducerea acestuia ar fi dificil să fie adoptată, iar numărul gunoiului care este produs continuă să crească.
Ce se întâmplă cu mediul
În loc să se reducă, deșeurile din R. Moldova de înmulțesc pe an ce trece, iar una dintre cele mai frecvente forme de depozitare a deșeurilor încă mai este la sol, cazuri în care nici nu se pune problema sortării.
Deșeurile produse și gestionate greșit, inclusiv nesortate corespunzător, reprezintă o mare amenințare pentru componentele de mediu - aer, apă și sol.
Autor: Agenția de Mediu
Reziduurile care ajung pe sol sau pe alte terenuri se descompun, iar în timp contaminează zona din jurul lui.
„Orice deșeu care nu ajunge în gropile de gunoi sau în alte zone de eliminare, de obicei, își găsește drum în ocean sau în alte corpuri de apă. Apoi se descompune și crește toxicitatea apei, făcând apa dulce nesigură pentru consumul uman și pentru orice viețuitoare de acolo. Apoi, sunt contaminate și alte surse de apă”, comunică pentru AGORA Agenția de Mediu.
Eliminarea necorespunzătoare a deșeurilor afectează mediul prin poluarea aerului. Descompunerea deșeurilor eliberează gaze precum metanul, care este un factor major în schimbările climatice globale.
Autor: Agenția de Mediu
„Chiar dacă nu există poluanți în sol, apa adusă de ploaie poate fi toxică pentru plante, din cauza poluanților din aer”, ne mai spune comunicatoarea Agenției de Mediu. Iar în acest fel totul este interconectat și închis într-un cerc vicios.