Prognoza pe cinci ani a Organizației Meteorologice Mondiale a Națiunilor Unite, publicată miercuri, este mai sumbră decât cele anterioare. Cu o probabilitate de 98%, aceasta promite că temperaturile medii din 2023-2027 vor fi mai ridicate decât în perioada de cinci ani anterioară și că recordul din 2016, cel mai cald an înregistrat vreodată, va fi depășit.

Cauza încălzirii este umanitatea, iar aceasta nu este încă în măsură să facă față efectelor devastatoare ale activităților sale, a adăugat secretarul general al OMM, Petteri Taalas.

„Concluzia este că, până în prezent, nu am reușit să limităm încălzirea globală și că ne îndreptăm în direcția opusă. Consecințele pentru sănătate, mediu, disponibilitatea alimentelor și a apei vor fi de mare amploare. Trebuie să ne pregătim pentru acest lucru”, a spus Taalas, prezentând prognoza.

Schimbările climatice perturbă răcirea și circulația apei și a aerului pe planetă. Secetele, înghețurile, furtunile, incendiile de pădure și inundațiile sunt în creștere. Rezultatul este creșterea sărăciei, migrația forțată și costurile suplimentare, exacerbând o redresare globală deja fragilă în urma pandemiei de COVID și a crizelor energetice și alimentare cauzate de invazia Rusiei în Ucraina.

Secretarul general Taalas a reamintit că vara trecută, în timpul temperaturilor record din Europa, numărul deceselor în exces a depășit 15.000. În 2010 au fost 50.000 de victime, majoritatea în Rusia, iar canicula din 2003 a făcut 75.000 de victime.

La baza convingerii cu privire la prognoză a experților stau două motive.

În primul rând, La Niña (scăderea temperaturilor în Oceanul Pacific), care a durat trei ani, a fost înlocuită de El Niño, care are exact efectul opus: suprafața oceanului se încălzește, ceea ce agravează încălzirea generală cauzată de gazele cu efect de seră din atmosferă.

În mod tradițional, El Niño se formează mai aproape de toamnă și duce la o încălzire în anul următor. Cu toate acestea, acest fenomen este temporar și local,el nu modifică cantitatea totală de energie care determină clima planetei.

Mult mai periculoasă este încălzirea la poli, deoarece este însoțită de pierderea stratului de gheață. Și nu există vești bune în noile previziuni pentru urșii polari, europenii și rușii, care suferă cel mai mult de pe urma creșterii temperaturilor în Arctica din apropierea lor. Acesta este al doilea fapt care întărește prognoza sumbră pe cinci ani.

„Prognoza arată că încălzirea deja observată în Arctica nu va face decât să se intensifice. Topirea gheții și a zăpezii se va accelera, ceea ce, la rândul său, va duce la o nouă creștere a temperaturilor”, a descris secretarul general al OMM, Taalas.

Toate acestea privează lumea de speranța de a atinge primul obiectiv al Acordului de la Paris, semnat de aproape toate țările din lume, de a încerca să mențină încălzirea globală în limita a 1,5 grade Celsius și, dacă acest lucru nu reușește, de a împiedica creșterea temperaturilor cu două grade peste media preindustrială.

Temperatura medie anuală a planetei este deja cu 1,2°C peste acest nivel și există 66% șanse ca în următorii cinci ani să depășească mult râvnitul 1,5°C (chiar dacă temporar), potrivit celor mai recente previziuni.

Pentru a combate schimbările climatice, lumea a convenit să reducă emisiile de gaze cu efect de seră. Faptele nu au ținut încă pasul cu vorbele, dar chiar dacă emisiile sunt neutralizate imediat, efectele negative ale emisiilor globale vor persista timp de zeci de ani, ne reamintește Taalas.