Turcia de la Erdoğan la Erdoğan sau ce de ce turul doi lasă opoziția fără șanse. Jurnalistă: Mesajele naționaliste predomină campania
La aniversarea centenarului de la fondare, Republica Turcă se confruntă cu premiera turului doi al alegerilor prezidențiale. Lupta se dă între președintele în exercițiu, Recep Tayip Erdoğan, și candidatul opoziției unite, Kemal Kılıçdaroğlu. Mobilizarea electoratului naționalist a adus mesajele de acest tip în prim plan, în timp ce ideile despre democrație și revigorare economică au trecut pe planul doi.
26 mai 2023, 20:34 ・ Cristian Bolotnicov
Vorbim despre o țară cu care Republica Moldova are importante relații politice și comerciale și este unul din cei mai importanți parteneri comerciali și investiționali. Cu alte cuvinte, 1.255 de întreprinderi din țara noastră sunt cu capital turcesc în valoare totală de peste un miliard de lei, Turcia clasându-se pe locul șase în topul investitorilor. Volumul comerțului bilateral între cele două state este de peste 850 milioane de dolari SUA (în 2021). Din 1 noiembrie 2016, este în vigoare Acordul de Comerț Liber între țara noastră și Turcia.
Infografic Agora
Agora.md
Turcia turului doi al alegerilor prezidențiale, care vor avea loc duminică, 28 mai, pare să fie una liniștită. Cu toate acestea, vorbim despre cele mai urmărite alegeri ale anului 2023, iar neliniștea pare să cuprindă mai mult tabăra opoziției, decât cea a guvernului președintelui Erdoğan. În alianță cu partidele de extremă-dreapta, actualul șef de stat a obținut o majoritate parlamentară și a intrat în turul doi, când majoritatea sondajelor îl dădeau pierzător, obținând 49,5% din sufragii față de Kılıçdaroğlu care a obținut 44,9%.
Rezultatele turului I din 14 mai 2023
Agora.md
De altfel, alegerile din 14 mai au generat surprize și au ridicat multe întrebări cu privire la prezentul și viitorul țării. AGORA a căutat răspunsuri în presa internațională și prin intermediul unei discuții cu jurnalista și cercetătoarea moldoveancă Violeta Stratan, care trăiește în Turcia de peste un deceniu.
Cum a ajuns Erdoğan în turul doi
Dacă ne uităm la scorul pe care l-a acumulat dl. Erdoğan, o putem numi o victorie în ghilimele. A surprins într-adevăr, foarte multă lume. De ce? Pentru că atât opinia publică internațională, cât și partidele de opoziție din Turcia, au fost duse în eroare de rezultatele sondajelor care au fost publicate. Eu am studiat mai multe sondaje, mai multe rezultate și foarte puține - doar două companii - au reușit să publice niște date care au coincis cu rezultatele pe care le cunoaștem cu toții.
Autor: Violeta Stratan - jurnalistă, cercetătoare
De altfel, prezența turului doi este cel mai neașteptat rezultat al acestor alegeri, or este pentru prima dată în cariera politică de peste 20 de ani a președintelui turc, dar și în istoria de un secol al Republicii fondate de Mustafa Kemal Atatürk. În plus, rezultatele alegerilor parlamentare, arată totuși că partidul Dezvoltare și Justiție (AKP) al președintelui Erdoğan a pierdut câteva procente, păstrând majoritatea doar datorită faptului că se află în alianță cu formațiuni de extremă-dreapta.
Erdoğan în timpul campaniei electorale din 2023
Anadolu
Jurnalista Violeta Stratan afirmă că scorul opoziției rămâne a fi unul bun, deși nu este cel la care se așteptau cei mai mulți observatori și analiști și se datorează alianței dintre cele șase partide.
Este o alianță foarte colorată, sunt și conservatori, sunt și social-democrați, sunt și seculariști. Adică pot să spun că acesta e și motivul pentru care aceste alegeri sunt atât de importante. Este pentru prima dată în istoria Turciei când atâtea partide din opoziție s-au unit, au format o alianță doar pentru a-l învinge pe Erdoğan. În aceste alegeri nu le-a reușit, iar ceea ce vedem cu toții este că nu le-ai reușit în primul tur de scrutin, ceea ce îi dezavantajează enorm. Urmează al doilea tur de scrutin în data de 28 mai. Atunci vom vedea ce se va întâmpla finalul acestei campanii.
Autor: Violeta Stratan - jurnalistă, cercetătoare
Unul din atuurile lui Erdoğan, care l-ai menținut printre candidații populari este și campania electorală dinamică, marcată de lansarea a nenumărate proiecte. Printre acestea se numără un portavion turcesc, mașină electrică sau alte proiecte grandioase de infrastructură.
Au fost multe știri despre proiecte grandioase, lansate în această campanie electorală cu toate că asemenea evenimente puteau să se întâmple și în ală perioadă. Bineînțeles asta este o strategie electorală clasică, folosită pentru a avea mai multe șanse de câștigare a alegerilor. Turcilor le place, de fapt cred că nu greșim dacă spunem că oricărui popor cred că i-ar plăcea - să vadă astfel de reușite într-un timp atât de scurt. Până la urmă, tăierea panglicilor, inaugurarea marilor proiecte reprezintă ceva important. Și moldovenii sunt la fel de atrași de aceste „panglici roșii”, la astfel de evenimente toți aplaudă și afirmă uneori „uitați-vă câte lucruri interesante și frumoase se fac în țară”, de obicei grație guvernării aflate la putere.
Autor: Violeta Stratan - jurnalistă, cercetătoare
Surpriza din regiunile devastate de cutremur
Una din marile surprize ale alegerilor din 14 mai a fost tocmai victoria lui Erdoğan în zonele devastate de cutremurul din februarie, care a provocat zeci de mii de morți. Potrivit datelor Consiliului Electoral Suprem al Turciei, liderul turc a câștigat detașat în cele 8 din 11 regiuni devastate de cutremurul, cu un scor mediu de 63%. El a pierdut în Hatay, care a fost și cea mai devastată regiune, dar numai cu cinci procente, notează The Washington Post.
De altfel, nu același lucru se poate spune despre partidul prezidențial AKP, care deși a luat majoritatea voturilor, comparativ cu alegerile din 2018 se află în scădere considerabilă, pierzând 27 de mandate. Cu toate acestea, o parte a rezultatelor se datorează și faptului că aceste regiuni au fost mereu cunoscute ca fiefuri electorale a guvernării.
De fapt, rezultate similare au fost și la alegerile anterioare, pentru că zona afectată de cutremur, zona de sud a Turciei, este o zonă în care oamenii mai mereu îșo dau votul pentru actualul președinte și partidul său. Însă de data asta nu e chiar așa. Apropo de precedente: nu este o premieră pentru Turcia un astfel de comportament din partea votanților, pentru că ceva similar s-a petrecut în 2014, în orașul Soma, când au murit într-un accident 301 mineri, deci a fost o tragedie extraordinară pentru Turcia. Atunci toți s-au așteptat că vor fi penalizați politicienii aflați la putere, însă la fel dl. Erdoğan a câștigat, deși s-a dovedit că totuși din cauza unui management defectuos, s-a produs acel accident și au murit acei oameni.
Autor: Violeta Stratan - jurnalistă, cercetătoare
În aceste condiții, acest comportament al alegătorilor nu pare a fi unic, ci mai degrabă o anumită regulă în alegerile din Turcia. La toate acestea se mai adaugă și un control tot mai direct al statului asupra presei. Cel mai mult, spune Violeta Stratan, acest lucru s-a văzut după rezultatele alegerilor, deși sinistrații au fost în unele cazuri acuzați și blamați pentru voturile acordate.
Mulți turci au încercat să vină cu acuze la adresa sinistraților, într-un fel să le deschidă ochii sau să îi pună în față cu realitate și să le spună „uitați prin ce ați trecut”, pentru că acolo mai este lume care trăiește în noroi, ca să zic așa direct. Este multă lume care încă trăiește în corturi, cărora încă nu li s-au dat containere pentru a avea niște condiții mai civilizate de trai. În pofida tuturor acestor lucruri, oamenii de acolo au votat totuși pentru președintele Erdoğan.
Autor: Violeta Stratan - jurnalistă, cercetătoare
Înaintea alegerilor, sondajele majoritare indicau un rezultat nefavorabil pentru președintele în exercițiu, Recep Tayip Erdoğan. Mulți analiști au văzut în acest lucru efectul unui cutremur, o situație oarecum ironică, având în vedere că ascensiunea lui la putere a urmat un alt cutremur, cel din 1999. Alegerile din 14 mai, au arătat că această idee este una greșită.
De altfel, datele electorale arată că Erdoğan și partidul acestuia au înregistrat cele mai multe victorii în podișul central al Anatoliei și în zonele rurale. Opoziția, pe de altă parte, a câștigat detașat în zonele urbane, cu precădere cele de la țărm și marile centre urbane.
Diaspora, aliata lui Erdoğan?
Votul majoritar al diasporei europene, în special a celei din Germania pentru președintele în funcție și partidul acestuia, a trezit la fel unele nedumeriri. Vorbim aici de 1,5 milioane de voturi, din totalul de 3,4 milioane din diasporă, care au venit din Germania, notează Le Monde.
Violeta Stratan afirmă că judecând după rezultatele fiecărei diaspore în parte, celei europene și anglo-saxone, situația este foarte diferită.
Diaspora turcească din Europa este de fapt formată din urmașii turcilor care au plecat imediat după al Doilea Război Mondial să ajute la reconstrucția Germaniei și altor țări de pe continentul european. Deci ei au fost acele „gulerașe albastre”. E vorba în mare parte de simpli muncitori, deci care nu sunt calificați. Mai puțin dintre ei provin din spațiul urban și sunt cu mai puține studii superioare sau chiar de bază. La ziua de astăzi, vorbim deja a doua sau a treia generație de turci aflați în Germania și care oricum își dau votul pentru Erdoğan și pentru alianța de la putere.
Autor: Violeta Stratan - jurnalistă, cercetătoare
De cealaltă parte, turcii din SUA și alte țări anglofone, care sunt cunocuți ca fiind o diasporă mai calificată, cu studii superioare și venituri înalte, au votat preponderent cu Kemal Kılıçdaroğlu, candidatul opoziției.
Mulți dintre turcii care locuiesc în Germania își dau votul pentru Erdoğan din motive, să le zicem mai pragmatice. Circulă o explicație care seamănă mai mult a o glumă sau nu, dar mulți dintre acești cetățeni turci își dau votul pentru actuala putere, în ciuda situației economic precare, pentru că, cu banii câștigați în Germania, ei vin și își cumpără două-trei case. Iar asta luând în calcul cu cât s-a devalorizat lira turcească (peste 83% din 2022 - n.r.), ceea pentru ei reprezintă raiul pe pământ, pentru că ei pot să vină să investească în Turcia foarte, foarte ușor și cu puține resurse. Chiar au fost unele reportaje în care mulți jurnaliști au întrebat oamenii din diasporă de ce au revenit. Un răspuns mai popular, a fost așa franc: „Eu mi-am luat o casă, iar cu banii adunați urmează să mai iau două și să investesc banii acolo, luându-mi proprietăți pe malul mării sau în alte zone”.
Autor: Violeta Stratan - jurnalistă, cercetătoare
Zarurile au fost aruncate?
S-au mai liniștit apele. Asta pentru că meciul începe de la 0-0. Acum este o altă campanie electorală, care se dă între cei doi. Candidații încep de la zero, iar voturile celui de-al treilea sunt foarte importante”, descrie situația din preajma turului doi al alegerilor prezidențiale, jurnalista Violeta Stratan. Chiar și așa, însăși faptul că s-a ajuns în situația dată, reprezintă un avantaj clar și major pentru Erdoğan și un mare dezavantaj pentru opoziția unită.
Autor: Violeta Stratan - jurnalistă, cercetătoare
În urma alegerilor din 14 mai, candidatul care a ieșit pe locul trei, naționalistul Sinan Oğan, numit în presa internațională „kingmaker”, pare să fi decis soarta turului doi, după ce la 23 mai a anunțat că îl va sprijini pe președintele în funcție, a transmis Associated Press.
Obținând 5,2% în cadrul primului tur, este clar de ce atât opoziția turcă și candidatul Kemal Kılıçdaroğlu a apelat la o retorică tot mai naționalistă în încercarea de a atrage segmente din acest electorat. Cu alte cuvinte, potrivit jurnalistei Violeta Stratan, diferența se ridică la 2,5 milioane de voturi, aparent ușor de acoperit.
Candidatul naționalist și-a anunțat sprijinul pentru Erdoğan
The Guardian
Deci este o mică problemă în acest context. Da, sunt mai multe partide naționaliste care s-au rupt dintr-un partid naționalist mare în Turcia și voturile acestor oameni, care la 14 mai și-au dat votul pentru acest Sinan Oğan, pentru acest politician sunt foarte importante. În primele zile de după primul tur, au avut loc convorbiri, au avut loc întrevederi cu reprezentanții opoziției, dar nu cred, chiar nu cred că acești oameni, care fac parte din electoratul naționalist își vor da votul pentru Kılıçdaroğlu.
Autor: Violeta Stratan, jurnalistă
Jurnalista afirmă că este destul de sigură că președintele Recep Tayip Erdoğan urmează să obțină o victorie în turul doi, deși nici opoziția nu se dă bătută.
Mă îndoiesc că opoziția va câștiga, sunt foarte, foarte puține șanse. Da, turcii vor o schimbare, dar le este frică de acea schimbare, pentru că își doresc stabilitatea, cel puțin la nivel politic, dacă economic nu e posibilă. Vorbim totuși de aceeași persoană, care are același stil de a face politică, de a vorbi cu cetățenii, fiind foarte cunoscută.
Autor: Violeta Stratan - jurnalistă, cercetătoare
Turcia, tot mai conservatoare
Pe acest fundal, notează Stratan, numărul celor care își doresc o Turcie seculară, modernă și cu viziuni europene se micșorează, deși nu reprezintă o minoritate. În același timp, crește numărul celor care optează pentru o Turcie mai naționalistă, conservatoare și religioasă.
Jurnalista afirmă că acest o cauză a acestei situații este fluxul mare de refugiați, în special din Siria, care din 2011, au venit într-un număr mare în Turcia. E vorba de cca. cinci milioane de sirieni, dar și oameni din țări precum Iran, Afganistan, care în ultimii ani au și primit inclusiv cetățenia turcă.
Lor (refugiaților, în special sirieni - n.r.) li s-a oferit cetățenia turcă și au foarte multe, beneficiază de foarte multe facilități și înlesniri, ceea ce amplifică sentimentul naționalist al turcilor, pentru că turcii se simt nedreptățiți. Deci, pentru cei mai mulți dintre băștinași situația se prezintă în felul următor: tu ești un cetățean al statului în care te-ai născut, în care ai crescut, dar nu ai aceleași avantaje, nu beneficiezi de aceleași facilități de care beneficiază spre exemplu un sirian care a venit în urmă cu patru sau cinci sau 10 ani în urmă în această țară. Deci acest flux de refugiați și imigranți a totuși a dus la amplificare a sentimentului naționalist în societatea turcă.
Autor: Violeta Stratan - jurnalistă, cercetătoare
Candidatul opoziției, Kemal Kılıçdaroğlu
Reuters
Spre exemplu, candidatul opoziției a afirmat în primele zile de după turul doi, că dacă va fi ales ca președinte, va repatria din țară toți refugiații, în special pe cei sirieni, transmite Reuters. Ulterior, aceasta a precizat că totul se va realiza în conformitate cu legislația și drepturile omului.
O altă problemă o reprezintă minoritatea kurzilor, ce are în prezent o relație mai tensionată cu guvernarea Erdoğan, în contrast cu primii ani. E vorba de o minoritate de peste 20 de milioane de persoane, reprezentanți în Parlament, dar cu mulți lideri trimiși după grații, acuzați de legături cu Partidul Muncitoresc Kurd, declarat terorist și care din anii 1980 se află în război de gherilă cu guvernul de la Ankara. De altfel, kurzii sunt și unul din factorii care au permis opoziției să obțină scorul neașteptat de mare.
La aceste se mai adaugă și o nostalgie față de perioada Turciei otomane, or nu rareori președintele turc a fost numit și „sultanul Erdoğan”.
Politica externă, lipsită de surprize
În plus, viitorul relațiilor cu UE, după aceste alegeri, pare să continue în formatul actual, cu o Turcie aflată în „coridor”, cu statut de țară candidat la aderare, dar fără reforme necesare și cu o mai mare orientare spre Asia.
Treptat vectorul european a migrat spre unul mai mult asiatic, să zic așa. În Turcia mult se discută despre proiectul Chinei „Belt and Road” , deci Drumul Mătăsii în varianta modernă la care China ține foarte mult la acest proiect și mai multe țări ar trebui ar urma să fie incluse în acest proiect. Turcia, fiind una dintre țările care ar avea foarte mult de câștigat. Deci, totuși da, politica domnului Erdoğan de pe plan extern alunecă mai mult spre Asia decât spre Europa. Bine, dacă este să vorbim despre relația cu țările europene și Uniunea Europeană, părerea mea este că sunt slabe șanse ca vreodată să vedem aderarea Turciei la Uniunea Europeană.
Autor: Violeta Stratan - jurnalistă, cercetătoare
Pe de altă parte, Turcia nu poate să favorizeze unele relații în defavoarea altora, necesitând o politică echilibrată. Aceasta s-a reflectat în războiul din Ucraina, unde Ankara a mediat cu un oarecare succes între Kiev și Moscova, obținând un acord important pentru transportul de grâu ucrainean pe Marea Neagră. În plus, în timpul campaniei electorale, Turcia a obținut amânarea unei datorii de 600 de milioane de dolari la gazele naturale până în 2024.
Relațiile cu Moldova, pe același făgaș
În ce privește relațiile cu Republica Moldova, Violeta Stratan susține că în linii mari vor rămâne în același format. De altfel, relațiile Chișinăului cu Ankara sunt unele apreciate de ambele părți, în pofida unor capitole mai sensibile, cum ar fi episodul expulzării ilegale a profesorilor turci din 2018.
Vizita lui Erdoğan la Chișinău (15 octombrie 2018)
Ziarul Național
În anii anterior, președintele turc, Recep Tayip Erdoğan a efectuat o vizită la Chișinău și a finanțat restaurarea sediului Președinției, devastat la 7 aprilie 2009. De altfel, prin intermediul agenției TIKA, Turcia a finanțat și implementat în Republica Moldova peste 400 de proiecte, în valoare totală de 400 milioane de euro.
Recent, în septembrie 2022, o vizită la Chișinău și Comrat a efectuat și speakerul Adunării Naționale a Turciei, Mustafa Șentop.
Vizita speakerului Parlamentului de la Ankara la Chișinău (16 septembrie 2022)
gov.md
O altă vizită a unei delegații moldovenești, condusă de speakerul Parlamentului, Igor Grosu a avut loc la finele lunii ianuarie 2023.
Întrevederea speakerului Iurie Grosu cu președintele turc Recep Tayip Erdogan (26 ianuarie 2023)
Parlamentul R. Moldova
Turcii au investit foarte mult în autonomia găgăuză, încă de pe vremea președintelui Suleiman Demirel. Deci,s-a investit în multe proiecte, au avut loc o serie vizite oficiale. Cea mai recentă, cred că a fost cea a speakerului Parlamentului turc în Găgăuzia, care le-a spus atunci, le-a spus găgăuzilor „că voi sunteți parte a Republicii Moldova”. „Da, aveți autonomie, dar sunteți partea a statului Republica Moldova și să nu uitați acest lucru”, a zis el, însă din păcate apelul său nu a fost atât de influent. În aceste condiții, Găgăuzia rămâne subiect foarte interesant.
Autor: Violeta Stratan - jurnalistă, cercetătoare
Chiar dacă pentru Turcia, Găgăuzia nu reprezintă un interes foarte mare, având în vedere teritoriul mic și cu o valoare economică redusă, investițiile acesteia în zonă vor continua în dorința de a-și spori prestigiul. În plus, găgăuzii au o relație specială cu Turcia, limba lor fiind cea mai apropiată de limba turcă dintre toate limbile turcice, iar mulți dintre ei, până la criza economică, au venit să lucreze mai mult în Turcia.
Așadar, aceste alegeri au fost poate cea mai mare încercare la adresa guvernării lui Erdoğan până în prezent. Aflat la conducerea Turciei de peste de 20 de ani, a consolidat puterea în jurul lui și controlează în mare parte mass-media și resursele de stat, faptul că opoziția l-a forțat pe cel considerat a fi unul din cei mai influenți lideri de după Atatürk să participe la un al doilea tur pentru prima dată în cariera sa prezidențială este o realizare remarcabilă
Chiar și așa, în ciuda rezultatelor din primul tur, majoritatea pe care alianța lui Erdoğan a câștigat-o în Parlament îi oferă un avantaj deloc neglijabil în al doilea tur. Astfel, chiar dacă opoziția câștigă în al doilea tur de vot, va fi foarte greu pentru ei să-și îndeplinească promisiunile, cum ar fi schimbarea sistemului de guvernare într-un sistem parlamentar dintr-unul prezidențial. În aceste condiții, mesajul despre o continuare a stabilității politice, pare să convingă tot mai mulți alegători, mai ales din tabăra naționalistă și conservatoare. De altfel, nu e o surpriză că în aceste condiții, candidați din tabăra de extremă-dreapta, care promovează mesajul de repatriere a tuturor migranților și refugiaților din Turcia, au ales să îl sprijine pe Kemal Kılıçdaroğlu, după cum notează BBC.
Dragă cititor, îți multumim că ne citești, privești, asculți. Dacă apreciezi munca noastră, dă-ne putere să continuăm să expunem fapte și să creăm proiecte speciale. Devino membru https://agora.md/membership