Vorbim despre o țară cu care Republica Moldova are importante relații politice și comerciale și este unul din cei mai importanți parteneri comerciali și investiționali. Cu alte cuvinte, 1.255 de întreprinderi din țara noastră sunt cu capital turcesc în valoare totală de peste un miliard de lei, Turcia clasându-se pe locul șase în topul investitorilor. Volumul comerțului bilateral între cele două state este de peste 850 milioane de dolari SUA (în 2021). Din 1 noiembrie 2016, este în vigoare Acordul de Comerț Liber între țara noastră și Turcia.

Turcia turului doi al alegerilor prezidențiale, care vor avea loc duminică, 28 mai, pare să fie una liniștită. Cu toate acestea, vorbim despre cele mai urmărite alegeri ale anului 2023, iar neliniștea pare să cuprindă mai mult tabăra opoziției, decât cea a guvernului președintelui Erdoğan. În alianță cu partidele de extremă-dreapta, actualul șef de stat a obținut o majoritate parlamentară și a intrat în turul doi, când majoritatea sondajelor îl dădeau pierzător, obținând 49,5% din sufragii față de Kılıçdaroğlu care a obținut 44,9%.

De altfel, alegerile din 14 mai au generat surprize și au ridicat multe întrebări cu privire la prezentul și viitorul țării. AGORA a căutat răspunsuri în presa internațională și prin intermediul unei discuții cu jurnalista și cercetătoarea moldoveancă Violeta Stratan, care trăiește în Turcia de peste un deceniu.

De altfel, prezența turului doi este cel mai neașteptat rezultat al acestor alegeri, or este pentru prima dată în cariera politică de peste 20 de ani a președintelui turc, dar și în istoria de un secol al Republicii fondate de Mustafa Kemal Atatürk. În plus, rezultatele alegerilor parlamentare, arată totuși că partidul Dezvoltare și Justiție (AKP) al președintelui Erdoğan a pierdut câteva procente, păstrând majoritatea doar datorită faptului că se află în alianță cu formațiuni de extremă-dreapta.

Jurnalista Violeta Stratan afirmă că scorul opoziției rămâne a  fi unul bun, deși nu este cel la care se așteptau cei mai mulți observatori și analiști și se datorează alianței dintre cele șase partide.

Unul din atuurile lui Erdoğan, care l-ai menținut printre candidații populari este și campania electorală dinamică, marcată de lansarea a nenumărate proiecte. Printre acestea se numără un portavion turcesc, mașină electrică sau alte proiecte grandioase de infrastructură.

Una din marile surprize ale alegerilor din 14 mai a fost tocmai victoria lui Erdoğan în zonele devastate de cutremurul din februarie, care a provocat zeci de mii de morți. Potrivit datelor Consiliului Electoral Suprem al Turciei, liderul turc a câștigat detașat în cele 8 din 11 regiuni devastate de cutremurul, cu un scor mediu de 63%. El a pierdut în Hatay, care a fost și cea mai devastată regiune, dar numai cu cinci procente, notează The Washington Post.

De altfel, nu același lucru se poate spune despre partidul prezidențial AKP, care deși a luat majoritatea voturilor, comparativ cu alegerile din 2018 se află în scădere considerabilă, pierzând 27 de mandate. Cu toate acestea, o parte a rezultatelor se datorează și faptului că aceste regiuni au fost mereu cunoscute ca fiefuri electorale a guvernării.

În aceste condiții, acest comportament al alegătorilor nu pare a fi unic, ci mai degrabă o  anumită regulă în alegerile din Turcia. La toate acestea se mai adaugă și un control tot mai direct al statului asupra presei. Cel mai mult, spune Violeta Stratan, acest lucru s-a văzut după rezultatele alegerilor, deși sinistrații au fost în unele cazuri acuzați și blamați pentru voturile acordate.

Înaintea alegerilor, sondajele majoritare indicau un rezultat nefavorabil pentru președintele în exercițiu, Recep Tayip Erdoğan. Mulți analiști au văzut în acest lucru efectul unui cutremur, o situație oarecum ironică, având în vedere că ascensiunea lui la putere a urmat un alt cutremur, cel din 1999. Alegerile din 14 mai, au arătat că această idee este una greșită.

De altfel, datele electorale arată că Erdoğan și partidul acestuia au înregistrat cele mai multe victorii în podișul central al Anatoliei și în zonele rurale. Opoziția, pe de altă parte, a câștigat detașat în zonele urbane, cu precădere cele de la țărm și marile centre urbane. 

Votul majoritar al diasporei europene, în special a celei din Germania pentru președintele în funcție și partidul acestuia, a trezit la fel unele nedumeriri. Vorbim aici de 1,5 milioane de voturi, din totalul de 3,4 milioane din diasporă, care au venit din Germania, notează Le Monde.

Violeta Stratan afirmă că judecând după rezultatele fiecărei diaspore în parte, celei europene și anglo-saxone, situația este foarte diferită.

De cealaltă parte, turcii din SUA și alte țări anglofone, care sunt cunocuți ca fiind o diasporă mai calificată, cu studii superioare și venituri înalte, au votat preponderent cu Kemal Kılıçdaroğlu, candidatul opoziției. 

În urma alegerilor din 14 mai, candidatul care a ieșit pe locul trei, naționalistul Sinan Oğan, numit în presa internațională „kingmaker”, pare să fi decis soarta turului doi, după ce la 23 mai a anunțat că îl va sprijini pe președintele în funcție, a transmis Associated Press.

Obținând 5,2% în cadrul primului tur, este clar de ce atât opoziția turcă și candidatul Kemal Kılıçdaroğlu a apelat la o retorică tot mai naționalistă în încercarea de a atrage segmente din acest electorat. Cu alte cuvinte, potrivit jurnalistei Violeta Stratan, diferența se ridică la 2,5 milioane de voturi, aparent ușor de acoperit.

Jurnalista afirmă că este destul de sigură că președintele Recep Tayip Erdoğan urmează să obțină o victorie în turul doi, deși nici opoziția nu se dă bătută.

Pe acest fundal, notează Stratan, numărul celor care își doresc o Turcie seculară, modernă și cu viziuni europene se micșorează, deși nu reprezintă o minoritate. În același timp, crește numărul celor care optează pentru o Turcie mai naționalistă, conservatoare și religioasă.

Jurnalista afirmă că acest o cauză a acestei situații este fluxul mare de refugiați, în special din Siria, care din 2011, au venit într-un număr mare în Turcia. E vorba de cca. cinci milioane de sirieni, dar și oameni din țări precum Iran, Afganistan, care în ultimii ani au și primit inclusiv cetățenia turcă.

Spre exemplu, candidatul opoziției a afirmat în primele zile de după turul doi, că dacă va fi ales ca președinte, va repatria din țară toți refugiații, în special pe cei sirieni, transmite Reuters. Ulterior, aceasta a precizat că totul se va realiza în conformitate cu legislația și drepturile omului.

O altă problemă o reprezintă minoritatea kurzilor, ce are în prezent o relație mai tensionată cu guvernarea Erdoğan, în contrast cu primii ani. E vorba de o minoritate de peste 20 de milioane de persoane, reprezentanți în Parlament, dar cu mulți lideri trimiși după grații, acuzați de legături cu Partidul Muncitoresc Kurd, declarat terorist și care din anii 1980 se află în război de gherilă cu guvernul de la Ankara. De altfel, kurzii sunt și unul din factorii care au permis opoziției să obțină scorul neașteptat de mare.

La aceste se mai adaugă și o nostalgie față de perioada Turciei otomane, or nu rareori președintele turc a fost numit și „sultanul Erdoğan”. 

În plus, viitorul relațiilor cu UE, după aceste alegeri, pare să continue în formatul actual, cu o Turcie aflată în „coridor”, cu statut de țară candidat la aderare, dar fără reforme necesare și cu o mai mare orientare spre Asia. 

Pe de altă parte, Turcia nu poate să favorizeze unele relații în defavoarea altora, necesitând o politică echilibrată. Aceasta s-a reflectat în războiul din Ucraina, unde Ankara a mediat cu un oarecare succes între Kiev și Moscova, obținând un acord important pentru transportul de grâu ucrainean pe Marea Neagră. În plus, în timpul campaniei electorale, Turcia a obținut amânarea unei datorii de 600 de milioane de dolari la gazele naturale până în 2024.

În ce privește relațiile cu Republica Moldova, Violeta Stratan susține că în linii mari vor rămâne în același format. De altfel, relațiile Chișinăului cu Ankara sunt unele apreciate de ambele părți, în pofida unor capitole mai sensibile, cum ar fi episodul expulzării ilegale a profesorilor turci din 2018. 

În anii anterior, președintele turc, Recep Tayip Erdoğan a efectuat o vizită la Chișinău și a finanțat restaurarea sediului Președinției, devastat la 7 aprilie 2009. De altfel, prin intermediul agenției TIKA, Turcia a finanțat și implementat în Republica Moldova peste 400 de proiecte, în valoare totală de 400 milioane de euro.

Recent, în septembrie 2022, o vizită la Chișinău și Comrat a efectuat și speakerul Adunării Naționale a Turciei, Mustafa Șentop. 

O altă vizită a unei delegații moldovenești, condusă de speakerul Parlamentului, Igor Grosu a avut loc la finele lunii ianuarie 2023.

Chiar dacă pentru Turcia, Găgăuzia nu reprezintă un interes foarte mare, având în vedere teritoriul mic și cu o valoare economică redusă, investițiile acesteia în zonă vor continua în dorința de a-și spori prestigiul. În plus, găgăuzii au o relație specială cu Turcia, limba lor fiind cea mai apropiată de limba  turcă dintre toate limbile turcice, iar mulți dintre ei, până la criza economică, au venit să lucreze mai mult în Turcia.

Așadar, aceste alegeri au fost poate cea mai mare încercare la adresa guvernării lui Erdoğan până în prezent. Aflat la conducerea Turciei de peste de 20 de ani, a consolidat puterea în jurul lui și controlează în mare parte mass-media și resursele de stat, faptul că opoziția l-a forțat pe cel considerat a fi unul din cei mai influenți lideri de după Atatürk să participe la un al doilea tur pentru prima dată în cariera sa prezidențială este o realizare remarcabilă

Chiar și așa, în ciuda rezultatelor din primul tur, majoritatea pe care alianța lui Erdoğan a câștigat-o în Parlament îi oferă un avantaj deloc neglijabil în al doilea tur. Astfel, chiar dacă opoziția câștigă în al doilea tur de vot, va fi foarte greu pentru ei să-și îndeplinească promisiunile, cum ar fi schimbarea sistemului de guvernare într-un sistem parlamentar dintr-unul prezidențial. În aceste condiții, mesajul despre o continuare a stabilității politice, pare să convingă tot mai mulți alegători, mai ales din tabăra naționalistă și conservatoare. De altfel, nu e o surpriză că în aceste condiții, candidați din tabăra de extremă-dreapta, care promovează mesajul de repatriere a tuturor migranților și refugiaților din Turcia, au ales să îl sprijine pe Kemal Kılıçdaroğlu, după cum notează BBC.

Dragă cititor, îți multumim că ne citești, privești, asculți. Dacă apreciezi munca noastră, dă-ne putere să continuăm să expunem fapte și să creăm proiecte speciale. Devino membru https://agora.md/membership