„Vama comună” iată este, iată nu-i. De la cozi lungi la timp de așteptare redus și fără Prut, explicăm ce se întâmplă

„Vama comună” iată este, iată nu-i. De la cozi lungi la timp de așteptare redus și fără Prut, explicăm ce se întâmplă

Din momentul lansării controlului coordonat de trecere a frontierei Leușeni-Albița, numit în unele comunicate oficiale „frontiera comună”, experiențele călătorilor au fost contrare așteptărilor create și a ceea ce s-a comunicat. Cozile au continuat să testeze răbdarea celor care traversează frontiera, în timp ce primele analize indică timpi de așteptare mai mici. Un lucru rămâne cert, Prutul nu mai desparte cele două vămi, dar ce altceva a contribuit la rezultatele îmbucurătoare de pe hârtii: punctul comun sau un acord semnat cu o zi înainte? Află în materialul de mai jos ce înseamnă așa-zisa „vamă comună”.

Olga Scripnic, Irina Soltan

Ministerul Afacerilor Interne al R. Moldova și cel al României, la începutul lunii februarie, au semnat un acord „pentru control coordonat în punctul de trecere a frontierei de stat Albița – Leușeni”. Pe 15 aprilie, acesta a fost pus în aplicare.

„Prin încheierea acordului a fost creat cadrul juridic bilateral necesar pentru implementarea conceptului de control coordonat în punctul de trecere a frontierei de stat Albița, pe o perioadă inițială de 6 luni de la data intrării în vigoare, cu posibilitatea de prelungire”, comunică pentru AGORA Inspectoratul General al Poliției de Frontieră din România.

Controlul coordonat presupune o verificare la trecerea frontierei efectuată separat de către personalul de control al statului de ieșire (R. Moldova), urmat verificările făcute de personalul statului de intrare (România). Principala diferență față de modalitatea anterioară de realizare a controlului constă în „oprire unică” pe partea română pentru toate procedurile de control ale traversării frontierei de stat. Cu alte cuvinte, este vorba de efectuarea acelorași proceduri vamale, doar că de data aceasta sub un singur acoperiș.

Înainte nu era control coordonat, era o oprire în partea moldovenească unde se efectuau toate formalitățile, iar apoi o altă oprire pe teritoriul României, unde se efectuau toate formalitățile vamale. Acum, este o oprire unică în cadrul controlului coordonat. Inspectorii vamali își îndeplinesc atribuțiile de serviciu, doar că pe teritoriul statului român. 

Autor: Eugen Guranda, șeful postului vamal Leușeni

Publicitate

Promisiuni și motivații

Principala cauză invocată de către autorități pentru necesitate implementării acestei măsuri de control ar fi prevenirea și combaterea criminalității transfrontaliere, a cazurilor de corupție și a terorismului.

Am semnat acest Acord în scopul consolidării cooperării operative dintre structurile noastre, urmărind simplificarea controlului la frontieră, creșterea capacității de a depista infracțiuni, dar și alinierea procedurilor și a legislației Republicii Moldova la standardele UE, respectiv la standardele Schengen.

Autor: Lucian Nicolae Bode, Ministrul Afacerilor Interne al României

Mai mult decât atât, un alt obiectiv invocat atât de Poliția de Frontieră a R. Moldova, cât și cea a României, este reducerea timpului de așteptare la trecerea graniței.  

„Implementarea acestui proiect pilot are principal scop fluidizarea traficului transfrontalier de persoane și mărfuri, mai ales în contextul agresiunii Federației Ruse asupra Ucrainei, când valorile de trafic înregistrate în punctele de trecere deschise la frontiera comună au înregistrat creșteri substanțiale”, comunică pentru AGORA Inspectoratul General al Poliției de Frontieră din România.

Totodată, toate aceste obiective nu par a fi deloc rupte de realitate în momentul în care au fost așezate sub termenul de „frontieră comună”, folosit în unele texte ale instituțiilor reprezentative. 

„Un pic mai bine pentru moldoveni. Împreună, prin efort coordonat și profesionist al echipelor de la frontiera moldo-română, ne continuăm pașii spre integrarea armonioasă a Republicii Moldova în Uniunea Europeană”, scria în mesajul postat în dimineața aplicării acordului, pe pagina de Facebook a Ministerului de Interne de la Chișinău.

Dincolo de aparențe, unde este „frontiera comună”?

Din punct de vedere practic, eu văd foarte bine acest control coordonat, pentru că el vine în întâmpinarea agenților economici și a persoanelor fizice care călătoresc, pentru că au de așteptat un sigur control, într-un singur punct, nu mai multe opriri.

Autor: Eugen Guranda, șeful postului vamal Leușeni

Bucuria inițială nu a prins o formă palpabilă în rândul călătorilor. Pe rețele de socializare au apărut tot mai multe nemulțumiri din partea cetățenilor.

1. „Prin Ghișeu comun ar trebui să înțelegem că primirea actelor = Drum bun! Ceea ce nu este valabil în cazul Albița. Cel puțin asta se întâmpla în cazul ghișeelor comune prin care am avut ocazia să trec (RO-HU, RO-BG sau chiar MD-UA), unde primirea actelor înseamnă ca ești liber să pleci”.

2. „Ieri am trecut și eu, 2h:20 min am stat…incredibil”.

3. „Oare ce au facilitat? Stăm de o ora și jumătate la cozi de km, și încă mai am un km de mașini aliniate în fața mea”.

4. „E mai rău decât era. Tot 2 controale, 3 vameși verificați pe rând portbagajele... Și 2 ore jumate state în rânduri inutile”.

5. „În acest moment avem doar o mutare fizică a unei gherete, peste Prut”.

6. „Exista 2 sisteme informatice diferite, ce înțeleg că nu comunică între ele. Astfel, după ce pașaportul este verificat de polițistul de frontieră MD, îl primești înapoi și aștepți sa vină polițistul de frontieră RO. Este posibil ca acesta să vină înainte să fi primit/ridicat actele de la cel MD, sau să nu fi venit încă cel MD. Ca să nu aștepte, cel RO trece la următoarea mașină. De aici, și haosul”.

În practică, sistemul de control unic coordonat nu ar fi unul la fel de bine salutat precum pe hârtie, beneficiile simțite de călători întârzie să apară.

Multe din beneficii încă nu sunt simțite de oameni, dar ele se vor vedea în curând”, se arată în comunicatul emis de Poliția de Frontieră a R. Moldova. 

Pe de o parte, aceste fenomene s-ar datora faptului că, în ultima perioadă, la punctul de trecere a frontierei Leușeni-Albița a crescut traficul, potrivit declarațiilor făcute pentru AGORA de șeful Poliției de Frontieră, Rosian Vasiloi, în cadrul emisiunii DESCIFRAT.

Pe de altă parte, în urma calculelor, efectuate de AGORA, în ultimele două luni (aprilie - mai 2023), fluxul de persoana a constituit, în medie, 10.600 de traversări. În timp ce, în perioada sărbătorilor de iarnă, când nu era funcțional sistemul de control coordonat (decembrie 2022 - ianuarie 2023), fluxul de persoane a reprezentat aproximativ 9.500 de traversări. 

Menționăm că, aceste rezultate sunt obținute în urma analizei raporturilor emise Poliția de Frontieră „Situația la frontieră în ultimele 24h”.

Rapoarte și rezultate care arată bine

După cinci zile de la lansarea noului sistem de control coordonat la Leușeni-Albița, Ministerul Afacerilor Interne a R. Moldova a furnizat primele date despre eficiența sistemului.

„Deși fluxul rutier a sporit cu cca 15% față de perioada premergătoare sărbătorilor din anul trecut, timpii de control la frontieră s-au redus de două ori”, se arată în comunicatul MAI.

Comunicatul a fost publicat la două zile distanță de perioada în care Poliția de Frontieră zilnic anunța că este înregistrat trafic intens în punctul de trecere a frontierei Albița-Leușeni: „Este folosită la maxim infrastructura punctelor de trecere, inclusiv se aplică procedura „REVERS” - direcționarea circulației pe sensul opus de deplasare” sau îndemnuri precum „Recomandăm călătorilor să aleagă și alte puncte de trecere din proximitate”.

La o lună de la aplicarea sistemului de control coordonat, pe 16 mai, rezultatele obținute ar fi cele anticipate, mai exact s-ar fi redus timpul de așteptare. Cea mai bună performanță a însemnat o interacțiune de aproximativ 15 secunde a unei persoane autorizate cu una dintre autoritățile de control, la traversarea frontierei.

La moment, capacitatea maximă de efectuare a controlului la trecerea frontierei, de către toate 4 autorități de control din cadrul punctului de trecere Leușeni-Albița, constituie în mediu 1 persoană per minut. 

Autor: Comunicat Poliția de Frontieră a R. Moldova - 16.05.2023

Ce a redus, de fapt, timpului de așteptare?

Pe 15 mai, cu o zi înainte să fie publicate rezultatele înregistrate timp de o lună de la lansarea proiectului de control coordonat a fost aprobat un ordin care facilitează aplicarea principiilor „Ghișeului unic” și „Unicii opriri”. Poliția de Frontieră a R. Moldova și Serviciul Vamal al R. Moldova au agreat în comun „Normele tehnologice tip de efectuare a controlului în punctele de trecere frontierei de stat rutiere și schimbului de date în timp real”.

În scopul respectării unei opriri în punctul de trecere a fost stabilită ca procedură  să fie preluate actele de călătorie de către polițistul de frontieră, cu ulterioara transmitere ale acestora funcționarului vamal, iar ultimul să fie responsabil de întoarcerea actelor către persoane după finisarea controlului vamal.

Autor: Comunicat Poliția de Frontieră - 15 mai 2023

Acest ordin, care vizează doar autoritățile de frontieră din R. Moldova, ar fi facilitat reducerea timpului de așteptare la punctul de trecere a frontierei, potrivit declarațiilor oferite pentru AGORA de șeful Poliției de Frontieră, Rosian Vasiloi.

Noi acum suntem cu colegii de la vamă în ghișeul unic, nu mai suntem separat. Polițistul de frontieră preia actul de călătorie, colegul de la vamă îl predă. 

Autor: Rosian Vasiloi, șeful Poliției de Frontieră

Beneficiile unui singur acoperiș și corectări unde scârțâie

Punctul comun de trecere a frontierei Leușeni-Albița, potrivit informațiilor oferite de șeful Poliției de Frontieră, Rosian Vasiloi, în cadrul emisiunii DESCIFRAT, permite o comunicare mai ușoară cu autoritățile responsabile din România și o analiză și schimb de experiență a modului de lucru.

Faptul că suntem sub același acoperiș cu autoritățile de frontieră din România este un plus valoare, pentru că noi putem să vedem și să analizăm care este practica aplicată de ei. Or, ea în mare parte nu diferă. Mai mult decât atât, ne permite schimbul în timp real de informații. 

Autor: Rosian Vasiloi, șeful Poliției de Frontieră

Problema care rămâne a fi rezolvată vizează modul în care este scoasă de pe pista de control o mașină suspectă, iar fluxul să fie continuu.

Schimbările nu se termină aici. Acest mecanism ar urma să fie aplicat și în cadrul altor puncte de trecere a frontierei, iar proiectului-pilot îi vor fi aduse îmbunătățiri constante, în funcție de nevoile sesizate pe parcurs.

Vom interveni cu modificarea anumitor proceduri standarde de operare. 

Autor: Rosian Vasiloi, șeful Poliției de Frontieră

Planurile la acest capitol merg mult mai departe. Astfel, dacă acum este dezvoltat conceptul de „control coordonat”, atunci scopul, pe termen lung, este să extindă acest termen la cel de „control comun”.

Urmează să vedem cum dezvoltăm conceptul controlului comun, așa cum prevede Codul Frontierelor Schengen. Cum noi adaptăm anumite proceduri și schimb de informații, fără să diminuăm din importanța și securitatea sistemelor informaționale aplicabile la nivelul Uniunii Europene.  

Autor: Rosian Vasiloi, șeful Poliției de Frontieră

Dacă și tu crezi că ceea ce citești pe AGORA sunt informații importante, investește în dezvoltarea platformei cu un abonament digital. Devino membru https://agora.md/membership .

Cele mai populare

Agora

AGORA își propune să devină cea mai credibilă instituție media din Republica Moldova prin calitatea și diversitatea conținutului, să fie prima alegere a cititorilor pentru știrile și analizele online.

REȚELE SOCIALE

  • Facebook
  • Instagram
  • Youtube
  • Twitter
  • Telegram
  • RSS Feed

APLICAȚIE

  • App Store
  • Google Play
© 2023 Interact Media SRL
  • Mastercard
  • Visa
  • PayPal