Studiu: Jumătate dintre femeile trecute prin procesul nașterii s-au confruntat cu violență obstetrică în timpul travaliului, nașterii sau examinării ginecologice
A fost lansat primul studiu ce include primele evidențe colectate în Republica Moldova cu privire la magnitudinea fenomenului violenței obstetrice. Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, care a efectuat acest studiu, menționează că datele vor putea servi drept fundament pentru a elabora politici publice și cadrul reglementator pe acest subiect, dar și pentru a iniția măsuri naționale de sensibilizare, prevenție și intervenție. Potrivit sondajului, jumătate dintre femeile trecute prin procesul nașterii s-au confruntat cu violență obstetrică în timpul travaliului, nașterii sau examinării ginecologice.
・ Baciu Ana
Peste 60% dintre femei nu au auzit niciodată despre termenul de violență obstetrică și ginecologică. Conform datelor sondajului, 59% dintre femeile cu vârsta reproductivă de 18-45 de ani au afirmat că nu au auzit despre acest termen, 2% nu au dorit sau nu au știut ce să răspundă, și doar 39% dintre respondente au menționat că au auzit despre acest fenomen.
Doar 55% dintre femei au recunoscut violența obstetrică și ginecologică ca fiind atunci când femeile suferă vătămări psihice, fizice sau emoționale sau daune, rezultate din neglijența medicală în timp ce primesc îngrijire în timpul sarcinii, nașterii sau a consultului ginecologic. Circa 22% dintre respondente au considerat că acest tip de violență se referă mai mult la refuzul asistenței medicale sau un tratament inuman, inclusiv prin proceduri nejustificate, pe când restul femeilor l-au asociat cu fenomenul de violență aplicată asupra femeilor însărcinate din partea diferitor agresori.
Formele de abuz fizic au fost identificate ca forme de violență obstetrică și ginecologică de peste 80% din respondente. În cadrul studiului s-a constatat că formele care se referă la calitatea interacțiunii dintre medic și pacient au fost recunoscute drept forme de violență obstetrică și ginecologică de doar 59,1%. Formele care nu au fost identificate de către majoritatea sunt cele ce se referă la (i) nivelul standardelor profesionale de îngrijire (62,4%), (ii) condițiile și constrângerile sistemului medical (67,7%) și cele ce se referă la (iii) calitatea interacțiunii medic-pacient (59,1%).
Comparativ cu celelalte forme de abuz verbal, învinuirea mamei pentru starea proastă de sănătate a nou-născutului a fost recunoscută de o pondere mai mică de femei drept violență obstetrică și ginecologică (68%).
La nivel internațional, violența obstetrică este considerată o formă de violență în bază de gen, care implică tratamentul discriminatoriu și abuziv al femeilor în instituțiile de asistență medicală. La nivel european, potrivit datelor Agenției Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale13, una din trei femei din Europa este victimă a violenței în bază de gen (violența obstetrică fiind parte componentă). În Republica Moldova, ponderea femeilor care s-au confruntat cu cel puțin o formă de violență obstetrică și ginecologică depășește semnificativ indicatorii europeni. Potrivit studiului, 50,2% dintre femeile care au trăit experiența maternității s-au confruntat cu diferite forme ale violenței obstetrice în timpului nașterii sau examinărilor ginecologice.
O treime dintre femei au fost supuse în timpul nașterii unor manevre obstetrice fără consimțământ sau unui tratament inadecvat. Datele arată că cele mai multe evidențe ale violenței se atestă în jurul nașterii, formele variind de la proceduri non consensuale, uneori dăunătoare, până la subminarea demnității și integrității femeilor. La nivel general, 34% dintre femei au fost supuse cel puțin unei manevre obstetrice pentru care nu a dat consimțământ (cum ar fi metoda Kristeller, epiziotomia, utilizarea oxitocinei, metoda cezariană) sau unui tratament inadecvat (refuzul de a acorda ajutor în timp rezonabil, lipsă de îngrijire și sprijin, presiuni pentru a accepta anumite intervenții, încălcarea dreptului la autonomie și decizie etc.).
Cel puțin una din zece femei s-a confruntat cu diferite forme de abuz în timpul nașterii. Astfel, 14% dintre acestea s-au confruntat cu abuz verbal, aceasta fiind cea mai frecventă formă, care implică limbaj nepoliticos, batjocoritor, amenințări sau învinuiri. Violența fizică și/sau sexuală, deși are o incidență mai mică, implică forme grave de abuz. Potrivit datelor studiului, 8% dintre femei au fost supuse cel puțin unei forme de abuz sexual, iar 3% - unei forme de abuz fizic în timpul îngrijirii obstetrice. Acestea includ umilirea, aplicarea forței, constrângere fizică, pălmuire, împingere, limbaj cu caracter sexual, manipulări grosolane a organelor genitale, atingeri nepotrivite în timpul examinării ginecologice ș.a.
Frecvența cazurilor de violență obstetrică este mai mare în cazul maternităților publice și a celor din regiuni. Ponderea femeilor care s-au confruntat cu cel puțin o formă de violență obstetrică este de două ori mai mare în maternitățile publice din Chișinău și de trei ori mai mare în maternitățile publice din centrele raionale, în raport cu maternitățile private.
Deși predispoziția de a raporta cazurile de violență obstetrică și ginecologică este mare, în realitate fenomenul nu este raportat. Datele arată că aproximativ 84% din numărul total de femei respondente la sigur/probabil da, ar raporta situațiile în cazul în care ar suferi de o formă de violență obstetrică și ginecologică. Cu toate acestea, datele sondajului arată că 90% dintre femeile care s-au confruntat cu cel puțin cu o formă de violență obstetrică, nu au raportat aceste cazuri. Astfel, doar 6% dintre cazurile de violență obstetrică și ginecologică au fost raportate.
Din numărul total de cazuri raportate, majoritatea nu au fost soluționate. Din cele 6% care au trăit cel puțin o formă de violență obstetrică și ginecologică și au raportat-o, 75% au fost redirecționate la conducerea instituției medicale și 22% la poliție. Totodată, 49% dintre respondentele care au raportat cazurile de violență obstetrică și ginecologică au menționat că nu au fost întreprinse nici o măsură, iar persoanele nu au fost trase la răspundere, fără oarecare percusiuni asupra lor. Cu toate acestea, 22% dintre cazurile raportate s-au finalizat cu implicații doar asupra victimelor, fără a fi pedepsite persoanele vinovate.
4% dintre ele au spus că persoanele vinovate au fost trase la răspundere, dar ele au avut de suferit consecințe. Evidențiem că doar în 25% dintre cazurile de violență obstetrică și ginecologică, au fost trase la răspundere, iar victimele nu au avut de suferit.
Raportul analitic a fost elaborat în baza datelor generate de un sondaj de opinie, desfășurat în rândul femeilor de vârstă reproductivă (18-45 ani), cu copii de vârsta de până la 6 ani, din Republica Moldova.