Până în acest moment nu cunoaștem cheltuielile pentru scena somptuoasă cu un covor roșu, cântăreți și actor turci, servicii de pază, dar și focuri de artificii. Desigur ne putem închipui cine a plătit, prin intermediari, pentru toate aceste costuri nejustificate. Și că acest lucru a fost făcut din surse obscure ori publice, cunoaștem, tot noi cetățenii moldoveni. Toate bune și frumoase, dacă s-ar fi respectat măcar procedurile și protocolul unei astfel de învestiri. Conform cutumei, la un astfel de eveniment trebuiau să participe autoritățile centrale (Legislativul, Guvernul și Președinția), ambasadorii și reprezentanții corpului diplomatic acreditat la Chișinău, or toate aceste instituții nu au participat. Și cel mai important, conform statutului Găgăuziei, în afară de reprezentanții Adunării Populare mai trebuie să fie prezentă și instituția care validează orice tip de alegeri din Găgăuzia, Curtea de Apel din Comrat, care a fost înlocuită prin prezența Comisiei Electorale Centrale din Găgăuzia.
Și da, ar trebui să ne intereseze în primul rând ce se întâmplă în Găgăuzia pentru ca asta să nu devină un focar pro-rusesc care se extinde în toată țara. Ar mai trebui să ne băgăm nasul în treburile găgăuzilor pentru că este teritoriul Republicii Moldova, iar principala lege și în Găgăuzia este Constituția țării. Apropo de ea: Guțul a uitat să pună mâna pe Legea Supremă în timpul jurământului, iar sărutatul drapelului autonomiei găgăuze s-a produs fără un sărut pe cel al Republicii Moldova.
Autor:
Până acum, în orice situație contradictorie dintre puterea centrală și cea locală, partenerii europeni dădeau mereu câștig de cauză minorității găgăuze a Moldovei. Acum observăm că prin lipsa participării la spectacolul învestirii, de această dată, autoritățile locale de la Comrat și-au pierdut din legitimitate. Urmează ca relațiile cu misiunile Uniunii Europene și a Statelor Unite care sprijină financiar proiectele de infrastructură din Găgăuzia să se înrăutățească. Și aici nu mai vorbim doar de atitudinea față de instituția bașcanului și de comitetul executiv condus de Evghenia Guțul, membră a fostului Partid Șor, ci de asemenea și de Adunarea Populară a Găgăuziei. Pe lângă faptul că instigă la nesupunere față de autoritățile centrale și promovează narativele ruse referitoare la războiul din Ucraina, aceasta s-a mai asociat cu un grup criminal organizat condus de Ilan Șor care acum este favoritul în cercurile de influență ruse.
Tensiunile dintre autoritățile de la Chișinău și cele de la Comrat pare că au ajuns la un apogeu istoric. Adunarea Populară de la Comrat se întrunește la fiecare lege votată de parlamentul de la Chișinău pentru a o contesta și, din păcate, se constată că nu există nici măcar o voce rațională acolo care să promoveze, de exemplu beneficiile integrării europene, dar nici măcar nu s-a încercat.
Autor:
Însă nu putem să nu remarcăm că actuala guvernare a început, timid ce-i drept, să se preocupe tot mai mult de dosarul găgăuz și chiar a propus un proiect de lege prin care restituirile TVA către agenții economici din autonomia găgăuză să se facă din bugetul UTA Găgăuzia.
Ca răspuns, Adunarea Populară și-a intensificat nemulțumirea și nesupunerea. Deputații găgăuzi urmează să iasă, după cum ne-am obișnuit, cu declarații belicoase și care instigă la ură interetnică, când motivul adoptării unor astfel de decizii este acela de a integra țara pentru ca toate localitățile să aibă un statut egal, iar bugetul Găgăuziei să nu fie privilegiat cum s-a întâmplat de la acordarea autonomiei în 1994 până în prezent.
Este important de menționat și că, în urma declarării Partidului Șor drept neconstituțional, a fost votat în Parlament proiectul de lege care presupune că toate persoanele care au candidat pe listele Partidului Șor pentru o funcție publică nu vor mai avea dreptul să participe în alegeri timp de trei ani.
De asemenea, a fost votată decizia privind studierea limbii române în UTA Găgăuzia și crearea biroului de traducere a actelor normative în limbile română și găgăuză.
Toate aceste modificări legislative trebuie să continue pentru a regândi autonomia găgăuză ca una culturală și nu teritorial-economică, cu cele mai extinse privilegii din Europa.
Guțul urmează să devină membră a Guvernului Republicii Moldova, asta dacă aceasta va fi numită printr-un decret prezidențial, nu vor exista modificări legislative la acest subiect și desigur dacă dosarul alegerilor pentru Bașcanul Găgăuziei va fi închis definitiv și nu se vor contesta aceste alegeri. Din postura de membră a Guvernului, acesta cu siguranță va continua munca asiduă a fostului bașcan al Găgăuziei, Irinei Vlah, de destabilizare a situației politice și de promovare a unei agende personale sau străine beneficiului țării în loc de o colaborare constructivă cu autoritățile centrale pentru a aduce doar beneficii găgăuzilor.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.