Sunetul alertei de război în mai multe oblast-uri ale Rusiei, inclusiv la Moscova, a spulberat percepția cetățenilor ruși că războiul se desfășoară pe un teritoriu îndepărtat.
Autor:
În întreaga Rusie, și pe teritoriul controlat momentan de forțele ruse, au avut loc mai multe atacuri ucrainene asupra infrastructurii ruse. Pentru a înțelege mai bine amploarea acestor operațiuni militare, trebuie să conștientizăm că raza de acțiune a Forțele Armate Ucrainene a ajuns până în capitala Rusiei prin atacurile asupra clădirilor administrative la Moscova. Țintirea depozitelor și bazelor militare, inclusiv aeriene, de exemplu la Rostov, și atacurile Ucrainei chiar cu arme sovietice precum Grad-urile asupra rafinăriilor și depozitelor de petrol la Briansk și Belgorod sunt și ele de luat în considerare. De asemenea loviturile de imagine asupra „măreției” Rusiei descurajează în mod evident moralul armatei, inclusiv prin atacuri asupra podurilor, căilor ferate și terestre din Crimeea, a depozitelor de cereale și porturi precum Novorosiisk și a tot felul de alte obiective strategice.
Toate aceste atacuri sunt cunoscute în literatura de specialitate de război precum operațiuni de „modelare”, care pregătesc terenul pentru o contraofensivă semnificativă. În plus, acestea se fac pentru a deruta (prin necunoașterea următoarei ținte ucrainene) și pentru a forța armata rusă să-și reorganizeze logistica de război. De asemenea, merită să urmărim impactul psihologic al acestor atacuri în interiorul Rusiei. Aici vorbim de cetățeni de rând, dar și de elitele politice și militare.
Autor:
Dar totuși - cât de importante sunt ultimele atacuri asupra infrastructurii portuare a Rusiei pentru statul ucrainean? Exploziile de la baza navală din Portul Novorosiisk, cel mai mare port rusesc la Marea Neagră, aflat destul de departe de linia frontului, demonstrează capacitatea Forțelor Armate Ucrainene de a penetra ținte și mai îndepărtate decât podul din Crimeea, de exemplu. Aceste atacuri complexe din mai multe direcții cu ajutorul bărcilor fără pilot și dronelor aeropurtate sunt desigur un atac de răspuns în urma bombardării grânarelor ucrainene din Odesa, Reni și Izmail.
Scopul acestor operațiuni concentrate la Marea Neagră este slăbirea Forțelor Navale Ruse și asigurarea unei poziții dominante într-o eventuală renegociere cu Rusia a acordului grânelor ucrainene. Ba mai mult, dacă Ucraina ar prezenta mai multe rezultate și Forțele Navale Ucrainene ar avea o situație militară superioară la Marea Neagră ar putea desigur să ocolească semnarea unui acord cu implicarea Rusiei prin crearea unor coridoare maritime de export asigurate doar de Națiunile Unite.
Desigur că mediatorul în chestiunea exportului de cereale este Recep Tayyip Erdogan, care a avut o discuție telefonică cu Vladimir Putin și se așteaptă că cel din urmă va avea prima vizită într-o țară NATO de la declanșarea războiului. Înainte de aceasta, Putin a ignorat cererile lui Erdogan de a negocia reluarea acordului cu cereale pentru că dorește din nou să reprezinte principala forță dominantă de la Marea Neagră și să dicteze regulile de navigație pentru navele riverane, inclusiv cele NATO, chiar dacă sunt doar nave comerciale. Totuși rolul duplicitar al Turciei în războiul din Ucraina îi permite lui Erdogan să continue să fie un partener de dialog. Testul negocierii de succes a acordului de grâne, care pentru moment pare imposibil poate deveni chiar un exemplu de posibilă mediere a războiului prin semnarea în Turcia a unui eventual armistițiu sau o pace dintre Ucraina și Rusia. Printre ultimele acțiuni pro-Ucraina ale lui Erdogan care i-au stârnit nemulțumire lui Putin se numără și extrădarea de către Turcia a comandanților regimentului Azov în Ucraina ca motiv pentru retragerea Moscovei din acord, pe când aceștia trebuiau să rămână la Istanbul până la sfârșitul războiului.
Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, dorește să fie „salvatorul lumii”. El vrea ca doar Rusia să exporte cereale în țările africane, pentru a fi luat din nou în serios de comunitatea internațională și pentru a deveni liderul absolut în continentul african, mai ales pentru a-și asigura mai multe voturi la rezoluțiile ONU. Și să nu uităm că acest acord al cerealelor face parte din arsenalul instrumentelor de șantaj cu resurse a Federației Ruse.
Autor:
Moscova mai susține că a rupt acordul de cereale cu Ucraina care, apropo, a funcționat foarte bine din iulie 2022 până în iulie 2023, pentru că sancțiunile internaționale au restricționat exporturile agricole. În realitate, sancțiunile occidentale exclud în totalitate produse agricole și fertilizante. Mai mult decât atât, la momentul expirării acordului mediat de Ankara, Federația Rusă exporta o cantitate mult mai mare de grâu decât înaintea invadării Ucrainei, ba chiar la prețuri mult mai avantajoase pentru economia rusă. Dar care a fost răspunsul Rusiei la acest câștig suplimentar care îi alimentează mașinăria de război? Bombardarea grânarelor ucrainene, arderea terenurilor agricole ucrainene, minarea porturilor și hectarelor de pământ arabile, dar mai ales amenințarea de a ataca orice vas care traversează Marea Neagră, inclusiv cele comerciale, indiferent de ce pavilion, steag sau ce încărcătură are.
În consecință, Națiunile Unite împreună cu Ucraina și partenerii săi doresc să găsească o soluție pentru asigurarea transportului cerealelor ucrainene către țările africane fără ajutorul Federației Ruse, care se opune oricărei cooperări internaționale.
Soluția ar fi asigurarea unor noi rute de export cu ajutorul Turciei, României și Bulgariei, dar acesta este un risc pe care țările NATO trebuie să și-l asume, iar Ucraina insistă din ce în ce mai des pe această opțiune pentru a exclude șantajul rusesc. Rămân de văzut consecințele atacurilor ucrainene în infrastructura rusă și dacă acestea pot forța Rusia să revină la masa de negocieri.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.