ONU: În penitenciarele din R. Moldova ar fi încălcare drepturile omului. Ce măsuri întreprinde Ministerul Justiției
În penitenciarele din R. Moldova de mai mult timp sunt sesizate aceleași nereguli. În cea mai recentă investigație realizată de Comitetul ONU pentru Drepturile omului se arată că deținuții se află într-un mediu supraaglomerat, violent și unde asistența medicală este mult prea slabă. Ministerul Justiției vine cu un răspuns și declară că sunt întreprinse constat măsuri. Printre acestea se numără și posibilitatea aplicării mai largi a alternativelor la încarcerare, care vor avea drept efect reducerea numărului de deținuți.
・ Olga Scripnic
CE S-A ÎNTÂMPLAT ȘI DE CE ASTA CONTEAZĂ. În penitenciarele din R. Moldova nu ar fi asigurată securitatea deținuților, iar condițiile la care sunt supuși ar fi sub nivelul admisibil. În același timp, nu ar exista un mecanism eficient și funcțional de raportare și investigare a pretinselor cazuri de tortură și rele tratamente, fiind orba de o subcultură criminală. Mai mult decât atât, ar mai exista o problemă și este vorba de lipsa asistenței medicale.
Toate aceste nereguli fiind indicatori a încălcării drepturilor omului. Cel puțin, acestea sunt rezultatele comunicate în urma investigării problemei relelor tratamente și a asistenței medicale în penitenciarele moldovenești, realizat de ONU.
În acest sens, Comitetul ONU pentru Drepturile omului solicită autorităților din Chișinău să furnizeze informații referitoare la edificarea unor noi penitenciare și centre de detenție, precum și despre implementarea alternativelor la detenție. Mai mult, cere să fie aduse clarificări cu privire la provocările legate de deficitul de personal, inclusiv medical, calitatea serviciilor medicale în detenție, supraaglomerarea și incidentele violente între deținuți.
Este esențial ca toate părțile implicate – de la autorități la organizații civile – să colaboreze și să adreseze în mod activ aceste provocări evidențiate de Comitet (...) Garantarea asistenței medicale de calitate și luarea în considerare a recomandărilor internaționale sunt doar câteva dintre pașii esențiali pentru a asigura drepturile fundamentale ale deținuților și pentru a construi un sistem penitenciar mai eficient.
Autor: Nicoleta Hriplivîi, avocata asociației Promo-LEX
De cealaltă parte, Ministerul Justiției vine cu un răspuns și declară că a întreprins mai multe măsuri pentru reducerea suprapopulării în penitenciare, îmbunătățirea condițiilor și serviciilor medicale în detenție.
În acest sens, au fost aprobate, în prima lectură, modificări la Codul penal și contravențional care vor permite aplicarea mai largă a alternativelor la încarcerare și vor avea drept efect reducerea numărului de deținuți.
Autor: Ministerul Justiției, comunicat 16.08.23
Mai mult decât atât, reabilitarea infrastructurii penitenciare ar fi un alt obiectiv la atingerea căruia sunt depuse eforturi constante. Astfel, anual circa 10% din spațiile de detenție ar fi reparate.
De asemenea, vor fi create aproximativ două mii de locuri noi. Administrația Națională a Penitenciarelor are în gestiune trei proiecte mari de investiții în infrastructură. Este vorba despre Casa de arest Bălți, un bloc în Penitenciarul Cahul și construcția noului penitenciar Chișinău care va înlocui penitenciarul nr. 13.
Autor: Ministerul Justiției, comunicat 16.08.23
Totodată, anul trecut au fost majorate salariile personalului medical și al agenților de penitenciare pentru a suplini deficitul de personal.
Din punct de vedere a calității serviciilor medicale, Administrația Națională a Penitenciarelor aplică programe de prevenire a cazurilor de infecție cu HIV, tuberculoză și hepatită. Iar pentru reducerea consumului de droguri în penitenciare, Ministerul Justiției își propune extinderea comunităților terapeutice în sistemul penitenciar.
„În prezent, se lucrează la plan de măsuri pentru reducerea violenței în penitenciare. Documentul va fi transmit în următoarele săptămâni Comitetului European pentru prevenirea torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante”, mai spune Ministerul Justiției.
CONTEXT. La începutul acestui an, Republica Moldova a fost condamnată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO), care a constatat că asistența medicală inadecvată în penitenciare este o problemă sistemică în țara noastră. Statul urma să achite despăgubiri unei foste deținute, Tatiana Machina, care s-a plâns de condiții materiale precare de detenție în penitenciarul 13.
În anul 2019 Republica Moldova a înregistrat cea mai mare rată a mortalității în penitenciare din cele 47 de state membre ale Consiliului Europei. În țara noastră mor în mediu mai mulți oameni decât în Federația Rusă sau Bulgaria, arată datele Consiliului Europei.
Autorii Raportului de bilanț al activității sistemului penitenciar, menționează că actualmente sistemul penitenciar se confruntă cu o insuficiență a personalului medical în toate instituțiile, baza tehnico-materială este una depășită, iar resursele financiare pentru procurarea medicamentelor și reparația sediilor medicale sunt puține.
Consiliul pentru prevenirea torturii susține că situația din penitenciarele din Republica Moldova se înrăutățește: Numărul petițiilor și a sesizărilor a crescut, izolatoarele de detenție sunt în criză de angajați, iar audierea persoanelor reținute are loc în lipsa avocaților. Membrul Consiliului pentru prevenirea torturii, Dumitru Rusu susține că deținuții din izolatoarele de detenție nu au acces la sistem de canalizare, igienă corespunzătoare și mâncare, iar izolatoarele nu au suficienți carburanți. Constatările se conțin în Raportul pentru anul 2018 situația privind prevenirea torturii în Republica Moldova.