CE S-A ÎNTÂMPLAT ȘI DE CE ASTA CONTEAZĂ. Prima „taxă la frontieră” pentru emisiile de dioxid de carbon din lume, așa-numitul mecanism de ajustare a emisiilor de carbon la frontieră (CBAM) al UE ar urma să fie aplicată din în octombrie curenta și va intra pe deplin în vigoare în 2026.

„Taxă de frontieră” este menită să mențină competitivitatea companiilor din blocul comunitar, asigurându-se că este achitat un anumit preț pentru emisiile de carbon. Aceasta cuprinde sectoarele care au emisii mari de dioxid de carbon și figurează în comerțul internațional. Cum ar fi aluminiu, ciment, fier și oțel, electricitate, hidrogen și îngrășăminte. Mai mult, unul dintre scopurile principale reducerea emisiilor de carbon.

Țările din afara UE pot evita această taxă dacă au propriile sisteme de tarifare a emisiilor de dioxid de carbon, ceea ce R. Moldova intenționează să facă până în 2025.

Adaptarea la sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii de dioxid de carbon ar risca să se transforme într-un „mare impediment” pentru țările mai sărace, a declarat Sinan Ülgen, membru senior al grupului de reflecție Carnegie Europe. „Tranziția lor va fi extrem de costisitoare”, a spus el, făcând referire la numărul limitat de opțiuni de finanțare disponibile, precum și decalajul dintre lansarea iminentă a CBAM și timpul îndelungat de care are nevoie industria pentru a se adapta.

În acest sens, AGORA a aflat de la consiliera președintei în domeniul mediului și al schimbărilor climatice, Iuliana Cantaragiu, că subiectul introducerii propriului sistem de tarifare a emisiilor de carbon se află la un nivel de discuție în țara noastră, în contextul în care la nivel mondial încearcă să fie reduse emisiile de carbon.

Însă, o serie de probleme intervin atunci când ne referim la implementarea în R. Moldova a unui sistem de tarifare a emisiilor de carbon.

Regiunea din stânga Nistrului este un mare exportator de fier și oțel către UE. În 2022, peste 60% din exporturile de fier și oțel, din stânga Nistrului, au mers în UE, în special în România, Polonia, Germania, Slovenia și Italia.

Dificultatea care intervine în acest punct ține de modul în care R. Moldova va reuși să coordoneze aspectele logistice atât pe plan intern, cât și în regiunea transnistreană.

„În primul rând, cum putem monitoriza o astfel de piață? Cum o verifici apoi și cum obții raportarea acestor emisii? Cum aplicăm un astfel de mecanism atât pe plan intern, dar și în Transnistria?”, a declarat pentru Politico Carolina Novac, secretar de stat la ministerul Energiei din R. Moldova.

Autoritățile de la Chișinău pot estima și monitoriza emisiile din regiune doar „într-o anumită măsură”, a declarat Péter Pozgai, expert în guvernanță la Comunitatea Energiei, o organizație care urmărește o mai bună integrare a vecinilor UE în politica energetică a blocului.

Alte probleme ar ține de costul implementării acestor măsuri. Instituirea unui preț pentru carbon în R. Moldova riscă să fie extrem de costisitoare.

Secretara de stat al ministerului Energiei, Carolina Novac, se arată îngrijorată de efectele pe care le poate avea asupra economiei țării. Acest aspect a fost comunicat departamentului pentru climă al Comisiei Europene în timpul unei vizite la Bruxelles în luna iunie, transmite Politico.

Mai mult, Novac a spus că unele întreprinderi moldovenești „probabil vor intra în faliment”.

Un studiu realizat de Carnegie Europe a constatat că CBAM „cel mai probabil, va avea consecințe precum șomajul și reducerea salariilor” și ar putea pune în pericol până la 2% din locurile de muncă din R. Moldova.

„Dacă Moldova dorește să instituie un sistem de tarifare a emisiilor de carbon la timp pentru a se conforma CBAM, singura opțiune este să nu se axeze pe implementarea măsurilor și în Transnistria, cel puțin pentru moment. Astfel, regiunea cu cele mai mari emisii de carbon din țară care rămâne în afara schemei, ceea ce ar submina orice efort de a stimula decarbonizare”, spune pentru Politico Carolina Novac, secretar de stat la ministerul Energiei din R. Moldova.

În schimb, măsura ar fi una așezată sub semnul condiționalității, fiindcă pentru menținerea relațiilor comerciale ar trebui respectată legislația și politicile UE.

„Pe termen lung, va trebui să accepte să facă parte din schema de tarifare a carbonului pentru a continua să vândă în UE”, a declarat Novac.

Întreprinderile transnistrene care exportă în UE, inclusiv Combinatul Siderurgic din Moldova (MMZ), al treilea contribuabil ca mărime, depind autorizațiile de mediu care sunt eliberate de Guvernul R. Moldova. În acest fel „Chișinău poate influența și schimba dinamica de lucru a companiilor din Transnistria”, a declarat Anatoli Dirun, profesor asistent la Școala de Științe Politice din Tiraspol.

Mai mult, secretara de stat al ministerului Energiei declară că pentru implementarea eficientă și mai rapidă a propriului sistem de tarifare a emisiilor de dioxid de carbon R. Moldova are nevoie de mai multe resurse financiare.

Pe lângă aceste aspecte, consiliera președintei în domeniul mediului și al schimbărilor climatice, Iuliana Cantaragiu, a explicat pentru AGORA faptul că dotarea tehnică necorespunzătoarea și nepregătirea specialiștilor pentru aceste activități ar fi principalele impedimente avansa de la discuții la implementare.

CONTEXT. Principala sursă de poluare a aerului în Republica Moldova, în special în municipiul Chișinău, sunt mașinile, având o pondere de peste 90% din totalul emisiilor de poluanți. Pentru a reduce nivelul de poluare, Ministerul Mediului a propus în cadrul exercițiului de elaborare a politicii bugetar-fiscale și vamale pentru anul 2022, introducerea taxei de mediu în prețul carburanților, iar mijloacele financiare ce ar urma să fie acumulate la bugetul de stat să fie utilizate pentru finanțarea programelor și proiectelor de împădurire și gestionare a fondului silvic. Totuși, propunerea nu a mai ajuns să devină lege. Cum am ajuns în anul 2022 fără o taxă de poluare pentru carburanți, care este viziunea autorităților pe acest subiect, ce cred experții, dar și cum taxa de mediu reduce din apetitul pentru mașinile de lux în alte state.

Explicăm: Taxa de mediu: între un aer mai curat și apetit pentru mașinile de lux. Cum un amendament al lui Nichiforciuc a exclus carburanții din lista poluanților.