AGORA vă reamintește cine au fost, ce au realizat și când au condus Chișinăul, primarii din ultimii 32 de ani de independență.

Nicolae Costin s-a născut la 7 aprilie 1936, fiind originar din satul Peciște, plasa Rezina, județul Orhei. A studiat pedagogia, iar mai apoi și-a luat doctoratul în politologie. Din 1974 a activat ca prof. dr. docent la Universitatea de Stat din Moldova până în 1990. În acel an, ajunge președinte al Consiliului orășenesc Chișinău, iar mai apoi președintele Mircea Snegur l-a numit în funcția de primar al capitalei.

Ulterior, din această funcție, Nicolae Costin a ajuns unul dintre cei mai proeminenți lideri ai Mișcării de Eliberare Națională. În paralel, a deținut și funcția de deputat în primul Parlament ales democratic din 1990.

De numele și activitatea lui Costin sunt legate mai multe reforme importante, care au consolidat și garantat dezvoltarea Chișinăului. Cea mai cunoscută realizare a sa este redenumirea străzilor capitalei, prin renunțarea la denumirile sovietice și revenirea la cele naționale. Tot el a redeschis o serie de licee, printre care cel român-englez „Mircea Eliade” și cel român-francez „Gheorghe Asachi” și a contribuit la restaurarea monumentului domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt, precum și a Catedralei din centrul Chișinăului.

În plus, a susținut legea prin care Chișinăul a primit statut de municipiu, cu încorporarea mai multor localități, care au devenit suburbii.

Nicolae Costin a fost demis la 9 august 1994, prin decretul Președintelui Mircea Snegur. Odată cu această retragere, el și-a încheiat și activitatea în Consiliul Municipal Chișinău.

A decedat la 16 februarie 1995, fiind bolnav de leucemie. Moartea sa este învăluită în controverse, în spațiul public circulând mai multe versiuni, printre care și intoxicarea cu cesiu radioactiv.

Succesorul lui Costin la cârma capitalei, a fost de asemenea, numit prin decret prezidențial. Este vorba de Serafim Urechean, cel care a preluat mandatul la 9 august 1994 și care va deveni ulterior unul dintre cei mai longevivi primari ai capitalei.

Urechean este originar din satul Larga, raionul Briceni. De profesie inginer, a fost membru al Partidului Comunist al URSS și a intrat în politică în noiembrie 1985, când a fost ales în calitate de președinte al Comitetului Executiv raional Anenii Noi.

În calitate de edil al capitalei, Urechean s-a făcut remarcat prin mai multe politici de dezvoltare economică. Astfel, periferiile au fost transformate în așa-zisele „orășele cu vile”, iar unele monumente culturale au fost restaurate. Este și cazul Clopotniței din centrul capitalei, a căror lucrări au fost încheiate în perioada mandatului său.

O altă realizare importantă rămasă în memoria orășenilor este lărgirea și amenajarea străzii Ismail, care a devenit o importantă arteră de trafic. În aceeași perioadă, capitala Republicii Moldova a fost gazdă pentru mai multe forumuri și conferințe internaționale, organizate sub egida ONU, UNESCO, NATO etc.

Urechean este singurul primar al mun. Chișinău care a câștigat din primul tur alegerile locale. S-a întâmplat în 1999, când a obținut 51,06% din sufragii, față de contracandidatul său, Vasile Iovv. Ulterior, el a obținut victorie și la alegerile locale din 2003, dar va lăsa Primăria Chișinău pentru Parlament, după ce a devenit deputat în 2005.

Urechean a încercat să revină la șefia capitalei în anii următori. A candidat la alegerile din 2015, 2018 și 2019, dar nu a obținut voturile necesare.

Anii 2005 - 2007 au fost marcați de o conducere interimară. După două scrutine eșuate din cauza prezenței slabe la vot, capitala a fost condusă de interimari.

Alegerile pentru funcția de primar general al municipiului Chișinău, organizate în iulie 2005, dar și în noiembrie-decembrie 2005, au fost invalidate din cauza prezenței joase la vot. La alegerile din 10 iulie au participat 27.05% din alegătorii, iar la cele repetate din 24 iulie — 19.8%, la alegerile din 27 noiembrie au participat 22.42% din alegătorii cu drept de vot, iar la alegerile repetate din 11 decembrie — 22.65%. În situația creată, a fost luată decizia de a stabili un moratoriu privind organizarea de noi alegeri, iar conducerea primăriei a fost preluată de către primarul general interimar Vasile Ursu.

Vasile Ursu a deținut funcția de primar între 28 aprilie 2005 - 25 ianuarie 2007. Una dintre cele mai cunoscute măsuri ale sale a fost interzicerea panourilor publicitare ca promovau femei „pe jumătate goale” și produse alcoolice. Cooptat în echipa guvernamentală, ca ministru al transporturilor și gospodăriei drumurilor, Ursu a renunțat la funcția de primar al capitalei.

În locul acestuia a venit Veaceslav Iordan, care a exercitat mandatul între 25 ianuarie - 18 iunie 2007. Acesta a fost candidatul PCRM la alegerile locale din iunie 2007, unde a suferit înfrângere în fața candidatului opoziției, Dorin Chirtoacă.

La momentul câștigării primului mandat, în urma localelor din iunie 2007, Chirtoacă, în vârstă de 29 de ani, devenea cel mai tânăr primar din istoria Chișinăului, dar și din istoria capitalelor europene. A candidat din partea Partidului Liberal, condus de unchiul său, Mihai Ghimpu.

Originar din satul Colonița, municipiul Chișinău, Dorin Chirtoacă este de profesie jurist. Înainte de a deveni primar, a activat ca redactor al emisiunii „Surprize Surprize” de pe TVR 1 și coordonator de proiecte la Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului din Republica Moldova.

Chirtoacă a obținut prima victorie, în turul doi al alegerilor locale din 2007, ajungând în fotoliul de edil al Chișinăului cu 61,17% din voturi. Primul mandat a fost marcat de mai multe neînțelegeri cu autoritățile centrale comuniste, care au și modificat legea, excluzându-l din componența Guvernului. Printre cele mai cunoscute scandaluri se numără cel cu Pomul de Crăciun, care timp de doi ani consecutivi a fost „reținut” sub diverse pretexte de autorități.

Astfel, în anul 2007, bradul a ajuns chiar să fie furat din centrul capitalei. O situație similară a avut loc în 2008, când a fost descoperit la o casă de copii din raionul Strășeni. Ulterior, Primăria și Guvernul au decis să organizeze sărbătorile de iarnă separat.

Cu toate acestea, perioada mandatului său a fost marcată atât de realizări, cât și de controverse. Printre primele se pot număra soluționarea problemei deșeurilor de la stația de epurare și reînnoirea parcului de troleibuze din capitală, prin intermediul finanțării oferite de instituțiile bancare internaționale. În plus, a avut loc și reabilitarea parcului Valea Morilor și a bulevardului central, Ștefan cel Mare și Sfânt.

Cu toate acestea, perioada mandatului său a fost marcată de problemele legate de construcțiile ilegale, rutele de microbuz sau delapidarea averii municipale.

În alegerile din 2011, Chirtoacă l-a învins pe socialistul Igor Dodon. Ulterior, a mai câștigat și al treilea mandat în alegerile din 2015, când a învins-o și pe socialista Zinaida Grecean.

Chirtoacă a fost vizat și în unele scandaluri. În septembrie 2016, în spațiul public au apărut imagini în care petrecea, alături de colegii săi într-unul din garajele Primăriei. Un an mai târziu, pe internet au apărut imagini care îl surprindeau în ipostaze intime. Acestea au fost publicate în toiul campaniei electorale pentru referendumul din 19 noiembrie 2017, privind revocarea din funcție a acestuia.

Chirtoacă nu a apucat să-și ducă mandatul până la capăt, fiind arestat la 25 mai 2017 de colaboratorii CNA, în dosarul parcărilor cu plată. La 28 iulie 2017, a fost suspendat din funcția de primar al mun. Chișinău de Judecătoria Buiucani, iar la 16 februarie 2018 și-a prezentat demisia, pentru a declanșa noi alegeri anticipate pentru fotoliul de primar general.

Ulterior, viceprimarul Nistor Grozavu a devenit primar interimar al capitalei la 7 august 2017. La 6 noiembrie 2017, Grozavu anunță că Silvia Radu i-a preluat atribuțiile.

Interimatul acesteia a rămas în istorie prin mai multe întâmplări. Printre acestea se numără celebrul Pom de Crăciun, ajuns în Piața Marii Adunări Naționale fără crengi, după care Silvia Radu a cumpărat pentru capitală un brad din banii proprii. S-a memorizat și scandalul cu covorul de flori de două milioane de lei din centrul orașului, pe care a scos aproape două milioane de lei din bugetul municipalității.

Ulterior, în campania pentru alegerile locale noi din 2018, Silvia Radu degrevează din funcție la 25 aprilie 2018, iar Ruslan Codreanu devine următorul interimar.

Năstase s-a născut la 6 august 1975, în satul Mândrești, raionul Telenești. După studiile din satul natal a plecat în România. În 1997, a absolvit Facultatea de Drept a Universității din Iași. Între 1997 - 2000 a activat ca procuror în cadrul Procuraturii de transport din Chișinău. Ulterior a activat ca vicedirector al Air Moldova, până în 2002. Din acel an deține licența de avocat.

Începând cu 2015 s-a implicat în politică, devenind lider al Partidului Platforma Demnitate și Adevăr (DA).

În urma scrutinului din 2018, liderul Platformei DA, Andrei Năstase reușește să obțină victoria și mandatul de primar al municipiului Chișinău. Bucuria nu a fost însă una lungă pentru că justiția i-a invalidat mandatul pe motiv că ar fi făcut agitație electorală prin intermediul unui live pe Facebook, distribuit în ziua alegerilor.

Abia un an mai târziu, cu Ruslan Codreanu interimar la Primărie, Curtea de Apel Chișinău revine asupra deciziei și îi validează mandatul de primar. Năstase va fi edil cu acte-n regulă doar două zile, după care va reveni în campania electorală, degrevând din funcție.

În perioada dată, interimatul a fost exercitat de secretarul general al Consiliului Municipal Chișinău, Adrian Talmaci.

După alegerile din noiembrie 2019, Năstase a rămas în funcția de consilier municipal în Consiliul Municipal Chișinău.

Este primul primar al Chișinăului originar din Chișinău. Născut la 30 iunie 1980, a studiat la Universitatea de Stat din Moldova și la Universitatea Tehnică, precum și la Școli de Administrare de la Paris, Berlin și Moscova.

A ocupat mai multe funcții în administrația publică locală și centrală. Din noiembrie 2019, funcția de edil al capitalei este ocupată de Ion Ceban, candidat al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova. A venit la primărie din funcția de vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova.

Între timp, Ceban a renunțat la calitatea de membru a PSRM și chiar și-a înființat propria formațiunea numită Mișcarea Alternativa Națională (MAN).

Acest material este realizat în cadrul Proiectului „Creșterea interacțiunilor cu conținutul media electoral prin dezvoltarea conținutului interactiv pe rețele sociale și integrarea elementelor de gaming pe platforma web” implementat de AGORA, cu sprijinul Asociației Promo-LEX, din sursele Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate în cadrul articolului aparțin autorilor și nu reflectă neapărat opinia Asociației Promo-LEX și a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).