Pe de altă parte, se observă o tendință în creștere de ostracizare a partidului puterii, acesta fiind atacat și de forțele de stânga, dar și de cele de dreapta, atât cu argumente dovedite, cât și cu rea-intenție. Este o chestiune obișnuită ca partide care au opinii diferite să se atace în acest „război ideologic”, cum ar fi parcursul de dezvoltare a țării, prioritățile de guvernare și vectorul politic. În teorie, toate partidele de dreapta au un singur obiectiv principal, asumat la nivel central: integrarea în Uniunea Europeană. Deci care ar fi atunci problema creării unei alianțe a tuturor acestor forțe?
Urmează trei rânduri de alegeri: cele locale, cele prezidențiale și cele parlamentarele. Totuși, alegerile locale din 5 noiembrie par a fi cele mai subestimate. Partidele pro-europene încă nu au realizat că acestea, fiind primele, au o importanță deosebită, pentru că foarte multe chestiuni depind de modul în care aceste forțe politice vor conlucra între ele. Un eșec la alegerile locale ar funcționa ca un efect „domino” și ar duce la declin în celelalte alegeri.
Dacă întreaga hartă a țării va fi împânzită de primari loiali intereselor Federației Ruse, atunci situația din țară poate fi scăpată de sub control foarte ușor și ar putea duce la un adevărat haos la nivel local, care s-ar extinde cu certitudine și la nivel central.
Autor:
În contextul alegerilor locale, forțele politice de dreapta, pro-europene, trebuie să înainteze candidați comuni pentru primăriile din țară, iar același lucru trebuie făcut și în consiliile raionale și municipale. Este un exercițiu necesar de a arăta electoratului că în ciuda disensiunilor între principalii actori politici, partidele care au ca scop principal apropierea de Uniunea Europeană sunt partide mature, responsabile și au găsit un numitor comun, dar în niciun caz nu și-au urmărit interesul personal.
În timp ce partidele pro-europene se bat pentru același electorat pe care îl are PAS și critică guvernarea pentru a-și mai atrage capital politic, partidele pro-rusești sunt foarte atente la atacurile între acestea. Mai mult decât atât, partidele pro-ruse nici măcar nu își înaintează candidați în aceleași localități pentru a nu exista nici un element de șubrezire a imaginii politice. În schimb, partidele din blocul ȘOR și partidul Socialiștilor, ori partide cu esență de stânga ca MAN și PDCM, care urmăresc și electoratul de dreapta, nu-și dau bătălii între ele și critică guvernarea cu orice ocazie.
Desigur că președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a venit în întâmpinarea forțelor de dreapta prin întâlnirea din iunie anul curent unde s-a discutat consolidarea forțelor politice în jurul obiectivului european. Înainte de această întâlnire, șefa statului a invitat toate partidele cu adevărat pro-europene să participe împreună cu susținătorii acestora la un miting prezentat drept eveniment național, nepartinic - Adunarea Moldova Europeană, organizat în PMAN pe 21 mai.
Nu putem spune că inițiative din partea Președinției nu au fost, însă nu a existat deschidere din partea partidului de guvernământ. Mai este nevoie de încă un gest asemănător prin care PAS, care conduce majoritatea instituțiilor statului, să apeleze la ajutor din partea liderilor pro-europeni care încă nu sunt implicați în actul guvernării, să solicite suport în contracararea celei mai mari probleme a țării cu care se confruntă și partidul - lipsa de cadre.
Acest gest, care ar duce la consolidarea dreptei pro-europene, trebuie făcut de președintele Parlamentului și președintele PAS, Igor Grosu. Grosu ar trebui să formeze un grup de lucru cu președinții partidelor pro-europene, în adevăratul sens al cuvântului, și alte grupuri de lucru cu specialiști în diferite domenii vitale statului. În momentul în care un singur partid își asumă povara guvernării, mai ales în timpuri atât de dificile, trebuie să fie sigur că are la dispoziție toate instrumentele de a asigura un act al guvernării performant, dar mai ales - că are la dispoziție resursă umană capabilă să gestioneze orice domeniu în pofida oricărei crize.
Efortul coagulării partidelor pro-europene trebuie făcut în primul rând pentru a consulta opiniile partidelor care, conform sondajelor, nu ar trece pragul electoral (Platforma DA, Coaliția Unitate și Bunăstare, Partidul Schimbării, Partidul Democrația Acasă și altele).
Este de o necesitate imediată schimbarea de paradigmă referitoare la ciocnirile atât de evidente dintre partidele asumate pro-europene. E evident că aceste confruntări aduc foloase partidelor cu agendă pro-rusească, care își doresc devierea de la traiectoria care aduce Republica Moldova mai aproape de Uniunea Europeană.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.