Au început negocierile între Azerbaidjan și secesioniștii armeni din Nagorno-Karabah. Armenia avertizează despre o posibilă „epurare etnică”

Delegația ce reprezintă etnicii armeni din Nagorno-Karabah

-

Au început negocierile între Azerbaidjan și secesioniștii armeni din Nagorno-Karabah. Armenia avertizează despre o posibilă „epurare etnică”

Discuțiile ar putea încheia un conflict înghețat care a început încă din 1988, când cele două state se aflau în componența URSS, notează The Guardian.

Cristian Bolotnicov

CE S-A ÎNTÂMPLAT. Negociatorii azeri și cei ai republicii secesioniste Nagorno-Karabah au început discuțiile privind implementarea armistițiului mediat de Rusia, încheiat la 20 septembrie curent. O înregistrare video publicată de presa azeră arată cum delegația din autointitulata republică Arțah, însoțită de forțele de menținere a păcii rusești, se deplasează cu mașina spre orașul Evlakh, după ce a fost declarată încetarea focului în urma unei ofensive azere de 24 de ore.

Ca parte a acordului, forțele etnice armenești au fost de acord să se desființeze, într-o capitulare majoră în fața Azerbaidjanului. Delegația din Stepanakert, capitala republicii separatiste, a fost condusă de ministrul de stat, Artur Harutyunyan, care a sosit în camuflaj pentru a se întâlni cu o delegație azeră condusă de deputatul azer Ramin Mammadov.

Armenia a declarat că nu este parte la încetarea focului sau la negocieri. Țara a fost învinsă într-un război de 44 de zile cu Azerbaidjanul în 2020, iar premierul Nikol Pashinyan a avertizat că Azerbaidjanul încearcă să antreneze Armenia într-un alt conflict.

Într-un discurs adresat joi națiunii sale pentru a marca ziua independenței țării, Pashinyan a declarat că Armenia trebuie să fie „liberă de conflicte" de dragul independenței sale, fără a menționa în mod specific Nagorno-Karabah.

Mii de protestatari s-au adunat miercuri seară pentru a denunța eșecul perceput al guvernului armean de a proteja etnicii armeni din Karabakh.

DE CE ASTA CONTEAZĂ. Discuțiile vor determina soarta a zeci de mii de locuitori de etnie armeană din teritoriile disputate, care au îndurat războiul și o blocadă de luni de zile, continuând să trăiască într-o enclavă recunoscută la nivel internațional ca teritoriu azer.

Nagorno-Karabah și unele teritorii învecinate se află sub controlul etnicilor armeni de la sfârșitul războiului separatist din 1994, dar Azerbaidjanul a recâștigat teritoriile și părți din Nagorno-Karabah însuși în 2020.

Oficialii locali, precum și cei de la Erevan, au avertizat că Azerbaidjanul întreprinde o campanie de purificare etnică, încercând să alunge zecile de mii de locuitori de etnie armeană care au rămas în regiune.

În timpul unui forum la Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, ministrul armean de externe, Ararat Mirzoyan, a declarat că „120.000 de persoane, inclusiv femei, copii și bătrâni, se confruntă în prezent cu o amenințare existențială la adresa vieții lor, deoarece Azerbaidjanul încearcă să curețe etnic și să priveze poporul din Nagorno-Karabah de dreptul său de a trăi în siguranță, libertate și demnitate în țara lor natală". Azerbaidjanul a declarat că dorește să discute despre reintegrarea teritoriilor din Karabah, iar președintele azer, Ilham Aliev, a declarat miercuri, într-un discurs televizat la nivel național, că armenii locali din Karabah „au uitat că trăiesc în Azerbaidjan".

El a afirmat că Azerbaidjanul și-a restabilit suveranitatea „cu o mână de fier".

CONTEXT. La 19 septembrie, Azerbaidjanul a anunțat „operațiune antiteroristă” care a dus la capitularea forțelor de apărare ale separatiștilor în 24 de ore. Aceștia au acceptat o propunere rusă de încetare a focului, după ce Baku anunțase că autoritățile politice și militare ale regiunii separatiste trebuie să se „autodizolve”, garantând integrarea etnicilor armeni în statul azer.

Reacții la acest articol
Spațiu rezervat vizitatorilor Agora.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.