Se întâmpla în 2006, când autoritățile de atunci au elaborat și au implementat un nou concept al dezvoltării regionale, similar celor existente într-o mare parte a statelor membre ale UE. „Țările UE consideră abordarea regională a dezvoltării socio-economice drept un fundament puternic pentru o dezvoltare durabilă și pentru creșterea economică, prin intermediul căreia se poate obține utilizarea optimă a resurselor și a capacităților disponibile și pot fi atrase fonduri și investiții importante”, explica la acel moment ministrul de atunci al Administrației Locale și Dezvoltării Teritoriului, Vitalie Vrabie.

Această împărțire a țării în Regiuni de Dezvoltare Regională nu urma să refacă structurile administrative deja existente, ci doar să introducă un sistem format din grupări de unități administrativ-locale. Legea a fost votată în decembrie, 2006 și, astfel, s-au creat:

• Regiunea de Dezvoltare Nord;
• Regiunea de Dezvoltare Centru;
• Regiunea de Dezvoltare Sud;
• Regiunea de Dezvoltare Găgăuzia.

Mâna sus, cine e de la Nordul Moldovei! Punem pariu că, mergând de sărbători la țară, cu mașina, privind mai mult înainte, la drum, decât la peisajele care se perindă prin geam, nu v-ați prea pus întrebarea cum s-a dezvoltat raionul sau comuna de baștină, de când ați absolvit școala din sat și ați plecat spre capitală... Cu toții credem că adevărata viață pulsează acolo, la Chișinău, printre evenimente culturale, școlile private, delegațiile străine și duelurile politice. Dar - nu e neapărat așa!

Regiunea de Dezvoltare Nord se învecinează cu România la vest, cu Ucraina la nord și est, totodată, fiind învecinată cu Regiunea Centru (raioanele Ungheni, Teleneşti şi Şoldăneşti) la sud și cu Transnistria la sud-est (raionul Camenca).

Aceasta include trei municipii (Bălţi, Edineț, Soroca) și 11 raioane (Briceni, Edineţ, Donduşeni, Drochia, Făleşti, Floreşti, Glodeni, Ocniţa, Râşcani, Sângerei, Soroca).

La începutul anului 2022, în regiune locuiau 718.696 de persoane, din care marea majoritate (68.7%) - în zonele rurale.

38% o constituie populația economic activă. Și aici, atenție - două extreme: aceasta este regiunea cu cei mai mulți angajați, dar și cu cei mai mulți șomeri.

Pe de o parte, rata de activitate a populației (45%) și rata de ocupare a populației (41.3%) din regiunea Nord sunt mai mari decât media pe țară și mediile din celelalte Regiuni de Dezvoltare.

De cealaltă parte, și rata șomajului (3.8%) însă este, la fel, mai înaltă atât decât media pe țară și decât în celelalte regiuni.

În ultimii opt ani (din 2014 și până în 2022) populația R. Moldova a scăzut cu 9%, arată datele oficiale. Aceeași tendință este valabilă și pentru Regiunea de Dezvoltare Nord, unde cea mai mare descreștere în această perioadă a fost în raioanele Briceni (17.9%), Edineț (14.1%), Florești (10.5%) și Sângerei (10.2%).

TE-AR PUTEA INTERESA ȘI: Moldova, I am back! | Dumitru și Emanuela Ciuprina, tinerii care au schimbat Bucureștiul pe satul Lunga din Florești (VIDEO)

Din punct de vedere al nivelului de dezvoltare economică, regiunea încă își mai păstrează potențialul de creștere, asta chiar dacă în ultimii 10 ani s-a confruntat cu provocări de ordin demografic, economic, social și de subdezvoltare a infrastructurii tehnicoedilitare, iar ritmul de dezvoltare a fost destul de modest.

Fără îndoială, ponderea cea mai mare în PIB-ul țării îl are Chișinăul. În general, în ultimii ani se atestă o discrepanța enormă dintre capitală și restul țării la nivelul de distribuție a producției, iar Chișinăul continuă să fie principalul pol de concentrație a PIB-lui, atingând în anul 2019 nivelul de 60%. Dar, așa cum ne-am înțeles că aici nu e despre capitală, revenim la Regiuni...

La acest capitol, Regiunii de Dezvoltare Nord își revine locul întâi cu o contribuție de 16,4% la crearea PIB-lui național. (Pentru comparație, Regiunea Centru contribuie cu 14% la Produsul Intern Brut, Regiunea Sud - cu 7%, iar Regiunea Găgăuzia vine cu 2% la PIB-ul național).

Și, așa cum nu poate fi totul roz, indicatorii de context primar, demonstrează că prosperitatea regiunii este în continuă descreștere. Potrivit unui raport care se conține în Programul Operațional Regional Nord pentru 2022-2024, această descreștere este influențată de faptul că regiunea îmbătrânește cel mai repede dintre toate regiunile de dezvoltare, este cea mai îndepărtată de municipiul Chișinău și înregistrează un deficit acut de investiții.

În majoritatea cazurilor RDN se plasează sub media națională, micșorându-se și contribuția regiunii la nivel național, în favoarea altor regiuni de dezvoltare.

Reversul monedei îl constituie câteva performanțe mai bune comparativ cu nivelul național în ce privește numărul de agenți economici și volumul producției industriale.

Numărul de agenți economici: În Regiunea de Dezvoltare Nord sunt concentrate 13% din numărul total de întreprinderi din R. Moldova. Un indicator relativ bun, care plasează regiunea pe locul trei - după Chișinău și Regiunea de Dezvoltare Centru. Evoluția sectorului de întreprinderi înregistrează o creștere peste media națională în perioada anilor 2010-2020, majorându-se cu 1.859 de unități.

Cifra de afaceri a agenților economici: Întreprinderile din regiune contribuie cu doar 12% la volumul total al cifrei de afaceri din economia națională. Aportul regiunii la crearea cifrei de afaceri naționale în perioada 2010- 2020 a scăzut cu 0,5 puncte procentuale.

Volumul producției industriale: Regiunea de Dezvoltare Nord contribuie cu circa 22% la formarea Producției industrial livrate la nivel național, situându-se pe locul întâi în raport cu celeilalte regiuni (cu excepția mun. Chișinău). Și această situație se păstrează deja pe parcursul perioadei 2010-2020. Creșterea producției industrial livrate la nivelul regiunii depășește creșterea națională.

Infrastructura de sprijin a afacerilor din regiune este bine dezvoltată și include: zone economice libere, parcuri industriale, incubatoare de afaceri, care oferă toată infrastructura necesară desfășurării activităților de producție și care asigură creșterea nivelului de dezvoltare a localităților unde sunt amplasate, creșterea nivelului de ocupare și a veniturilor populației. Regiunea de Dezvoltare Nord găzduiește:

3 zone economice libere:

• Zona Economică Liberă Bălți - înființată în anul 2010 pentru o perioadă de 25 de ani și găzduiește 78 de rezidenți în 18 subzone. Are 4 subzone situate în regiunea de dezvoltare Nord (3 în municipiul Bălți și una în Fălești) și găzduiește rezidenți importanți precum Dräxlmaier Automotive, Gebauer & Griller, SEBN Sumitomo Electric Bordnetze, Sammy Cablaggi / Kablem, Coroplast HarnessTehnologie, „MAGNETEC”. Preponderent, rezidenții zonei desfășoară activitate de producere a cablurilor electrice și componentelor electronice pentru industria auto.
• Zona Economică Liberă Ungheni- a fost creată în anul 2002 pentru o perioadă de 42 de ani, este format din 12 subzone cu o suprafață totală de 145,2 ha (în proprietate publică și privată), din care 2 subzone sunt amplasate în municipiul Soroca9 (20,62 ha), rezidenții cărora pot dezvolta proiecte de dezvoltare imobiliară industrială și logistică.
• Zona Economică Liberă „Otaci-Business” din Otaci (Ocnița) înființată în anul 1999 pe o perioadă de 25 de ani, cu o suprafață de 32,17 ha, este formată din 2 subzone, iar potențialul de producție este utilizat în prezent la nivelul minim, de până la 30% din capacități. Principalii rezidenți ai zonei sunt: ISC Steel Suct Structuri SRL, AIK, Trade Log SRL, SRL ZERATUS PRIM, Uzina Experimentala SA, Rezonanta, BP RAFINARIE, SRL Termolemn, SRL ECOCHIMGRUP. Capacitățile zonei permit desfășurarea următoarelor activități: producția de ambalaje din plastic și fabricarea confecțiilor, fabricarea mobilei, comerțul exterior, prelucrarea lemnului și a nisipului, producția de biocombustibili etc.
• Zona cu Statut Special al Aeroportului Internațional Liber Mărculești - aeroport cu aerodrom cu dublă destinație (militar și civil), transport internațional de pasageri și marfă, situat în Florești având o suprafață totală de 265 ha. Statutul ZEL a fost stabilit în 2008 pentru o perioadă de 25 de ani, iar principalii rezidenți ai săi sunt Întreprinderea de Stat „Aeroportul International Mărculești”, „AIM AIR”, „Valan International Cargo Charter” Joint Venture LLC, „Uzină de elicoptere AIM”, „AIM HANDLING”, „TEHAVIA”, „AEROPORTSERVICE”, „ALANAR-GRUP”, „Centrul de întreținere Malaga”. Capacitățile zonei permit desfășurarea următoarelor activități: furnizare de servicii de handling la sol și transport aerian; angro comerț, cu excepția bunurilor excluse din circuitul civil; producția industrială de mărfuri; prelucrarea producției agroalimentare; operațiuni de sortare, ambalare, marcare si alte operațiuni similare în raport cu mărfurile tranzitate prin Aeroportul Liber.

3 parcuri industriale: Parcul industrial este un teritoriu delimitat ce dispune de infrastructură tehnică și de producție, în care se desfășoară activități economice, preponderent producție industrială, prestare de servicii, valorificarea cercetărilor științifice și dezvoltare tehnologică într-un regim de facilități specifice în vederea valorificării potențialului uman și material al unei regiuni.

• Parcul industrial „SA Răut” se află în Bălți, iar principalii săi rezidenți sunt SA ”RĂUT”, IM Elektromanufacturing, ICȘ „Rif-Acvaaparat” SA, „MOLLTEX GROUP”. Principalele activități desfășurate: Cercetare și dezvoltare, producție de componente electronice inductive pentru industria automotive, aparate hidroacustice de navigație, textile.
• Parcul Industrial „Edineț” este o platformă industrială situată în Edineț, care pune la dispoziția investitorilor toată infrastructura tehnică și de producție, spații de producție, birouri pentru dezvoltarea unei afaceri în industria agroalimentară, industria textilă și confecțiilor; prelucrarea pielii și fabricarea pantofilor; producție de mobilă; fabricarea de mașini și echipamente; producția de echipamente electrice și electrotehnice; industria auto; transport și comunicații (depozitare, prelucrare, ambalare). Principalii rezidenți ai parcului sunt “TB FRUIT”, CÎ “ECO-FRUCT”, “ASPECT FRUCT”, “AGRODEDIDAN”, “CREATIVSEVEN”, "Cornelius Electronics". Principalele activități desfășurate: Producție si depozitare.
• Parcul industrial „Bioenergagro” din Țarigrad, raionul Drochia. Titlul de parc industrial a fost oferit de SRL „Bioenergagro”, în vederea implementării primului proiect de investiții pentru Producerea gazelor din biomasă - Biogaz de către SRL „Bioenergagro”.

2 incubatoare de afaceri: IA din Soroca, IA din Sângerei. Acestea sprijină 59 de companii cu 259 de locuri de muncă (conform Raportului de progres lunar, RIAM, aprilie 2020).

VEZI ȘI: „GAL-ul Verde”- Rădăcinile inovației agricole în nordul țării (VIDEO)

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI: Dotat cu tehnică în valoare de milioane de lei, iar în bănci - 50 de elevi în loc de 500. Controversele Colegiului de Inginerie de la Strășeni și reacția conducerii (VIDEO)

Municipiul Bălți include trei localități - orașul Bălți și satele Elisaveta și Sadovoe. Cu o populație de 98.2 mii persoane la începutul anului 2022 (sau 3.8% din populația totală a țării), municipiul Bălți reprezintă a doua cea mai mare localitate din Republica Moldova după municipiul Chișinău. 

Populația în vârstă de până la 19 ani a constituit 24.3%, cea de 20-64 de ani – 62.0%, iar peste 65 de ani – 13.6%. În anul 2021, rata natalității în mun. Bălți a înregistrat 11.2 copii născuți-vii la 1.000 locuitori, iar rata mortalității – 19.1 decedați la 1000 locuitori. Astfel, a fost înregistrat un spor natural negativ de 7.9 persoane la 1000 locuitori.

Potrivit unui studiu realizat în anul 2022 de Expert-Grup, 40.8% din populația mun. Bălți se consideră „foarte fericită sau oarecum fericită”, cu un ușor decalaj pozitiv în favoarea bărbaților (44.6%) comparativ cu femeile (39.1%). Printre persoanele tinere (15-34 de ani), ponderea celor „foarte fericite sau oarecum fericite” este cea mai mare (64.5%), scăzând odată cu înaintarea în vârstă până la 13.3% în grupa de 65-79 de ani.

VEZI ȘI: Cu drag de IT. Vocea (și aplicația) tinerelor din Florești care au cucerit Coreea de Sud | Interviu cu premiantele prestigiosului concurs internațional „e-ICON World Contest” (VIDEO)

Potențialul turistic al Regiunii de Dezvoltare Nord include 102 arii protejate de stat (zone destinate special pentru protecția și menținerea diversității biologice, a resurselor naturale și a celor culturale asociate), care se întind pe o suprafață totală de circa 16,6 mii ha, 2 plaje de importanță națională (la Soroca și la Costești), 20 de muzee, 178 de edificii ecleziastice de importanță națională și 454 - de importanță locală. În regiune se mai găsesc 30 de situri de fortificații antice și medievale (cetăți și cetățui), care sunt concentrate în zona Naslavcea-Mereșeuca și Cosăuți-Zastînca.

Tot aici sunt înregistrate și 279 de obiecte religioase (incluse în Registrul Național al Monumentelor). Cele mai vechi lăcașuri monastice sunt mănăstirile din Călărășeuca - raionul Ocnița, Rudi și Cosăuți - raionul Soroca, Japca - raionul Florești, Zăbriceni - raionul Edineț, Nicoreni - raionul Drochia etc.

În regiune sunt opt zone turistice:

1) Zona turistică Bălţi, care include și cel mai mare oraş din nordul ţării. Atracțiile turistice ale acestei zone sunt concentrate în orașul Bălți, unde se află mai multe biserici care datesază cu în ceputul sec. XX- sfârșitul sec. XIX, Teatrul „V. Alecsandri” și Universitatea de Stat „Alecu Russo”. De asemenea, în satul Sofia se află casa-muzeu a familiei Hăsnaş, iar în satul Corlăteni - casa-muzeu „Liviu Damian”.

2) Zona turistică Cobani – Costeşti. Aceasta cuprinde un landșaft pitoresc în preajma Prutului de Mijloc şi celui mai mare lac din ţară cu vestigii preistorice vechi în peşterile din stânci. În satul Cobani se află renumita rezervaţie ştiinţifică „Pădurea Domnească”, care se întinde pe 6.032 ha, rezervaţia peisagistică „Suta de movile”, zona ocrotită „Ţara bâtlanilor”, toltre cu peşteri „Stânca Mare”, care este un monument geopaleontologic, așezat peun teritoriu de circa 105 ha. În orașul Costeşti se află cel mai mare lac de acumulare din Republica Moldova, în satul Duruitoarea turiștii pot vizita o suită de monumente geopaleontologice cu toltre, defilee şi peşteri vechi de până la câteva sute de mii de ani.

3) Zona turistică Criva, unde se află și una dintre cele mai mari peşteri ale planetei - „Peştera „Emil Racoviţă” sau care mai este numită „Cenușăreasa”. Aceasta este cea mai mare peșteră din R. Moldova și ocupă o suprafață de 51 ha. Peștera este caracterizată prin prezența unor săli grandioase care ating lungimi de 60–100 m, lățimi de 30–40 m și înălțimi de până la 11 m. Plafoanele se sprijină pe coloane de dimensiuni mari.

4) Zona turistică Edineţ, cu toltrele de la Prut, supranumite şi „insulele mărilor străvechi”, care au cele mai diverse forme: ţiglăie, chei, atoluri coraliere străvechi, stânci cu peşteri cândva populate ş.a. Acestea reprezintă, de fapt, un lanț de formațiuni calcaroase de tip recif, risipite pe o distanță de circa 200 km de-a lungul Prutului de Mijloc. Încep din apropiere de Criva, în zona graniței de nord a țării și continuă spre sud, până la Cobani. Ele sunt declarate monumente ale naturii și sunt protejate prin lege. Aceste lanțuri de recifi sunt constituite din schelete de corali, moluște, scoici, alge și alte organisme marine, care umpleau mările tropicale Tortoniană și Sarmatică acum 10 - 20 milioane de ani .

5) Zona turistică Japca – Camenca. Această zonă este cunoscută prin localităţi vechi, ascunse în defileele adânci ale Nistrului şi afluenţilor săi. În satul Japca se află „Stânca Japca”, un monument geopaleontologic, situat pe o arie de 10 ha, cu izvorul la Bursuc - cu apă bogată în săruri de uraniu și complexul rupestru, mănăstirea de femei „Înălțarea Domnului” unica mănăstire, care a funcţionat în perioada sovietică. În satul Cuhureştii de Jos se află un complex religios cu biserică stilizată, proiectată în anul 1914 de arhitectul Alexei Şciusev. Renumitul stejar al lui Ștefan cel Mare, copacul care are peste șase secole se află în satul Cobâlea. Iar în satul Cunicea găsim ruinele a două cetăţi antice (sec. IV–III î.Hr.) şi una medievală timpurie (sec. IX–XII).

6) Zona turistică Rudi – Naslavcea. Aici sunt renumitele fortificaţii antice şi medievale timpurii din pământ, cele mai inaccesibile dealuri de pe malurile stâncoase ale Nistrului. Nemijlocit, în rezervaţia peisagistică „Rudi – Arioneşti” găsim peştera naturală cu o adâncime de 100 m, horodişte de promontoriu (sec. IV–III î.Hr., ipotetic – oraşul Metoniu, menţionat de Ptolemeu), 2 cetăţi inelare din pământ „Farfuria turcească” şi „Germanariu”, mănăstirea de bărbaţi cu biserica „Sf. Treime” care datează din 1777 și este în stil vechi moldovenesc. În satul Mereşeuca sunt amplasate fortificațiile de pământ pe promontoriu „La Cetate”, în satul Lencăuţi găsim cea mai veche şcoală sătească din Moldova (sec. XIX), în satul Lipnic, la fel este o horodişte inelară (IV–III î.Hr.), dar și un loc cu profundă semnificație istorică - aici, în timpul bătăliei de la Lipnic din 1469, Ştefan cel Mare a zdrobit hoardele tătare.

7) Zona turistică Soroca. Perla acestei zone este, fără îndoială, Cetatea Sorocii - cetatea medievală, care datează din 1499. Tot aici merită vizitat defileul Bechir cu sihăstria din sec. IX, defileul Cobzanca, și, de ce nu - „Dealul ţiganilor”. În satul Cosăuţi (supranumit „satul pietrarilor”) se află Aflorimentul de gresii și granit de la Cosăuți.

VEZI ȘI: Investiții de 2 milioane de euro. Cum se desfășoară lucrările de reparație la Cetatea Soroca VIDEO)

DAR ȘI: Tot ce trebuie să știi despre săpăturile arheologice de la Cetatea Soroca (FOTO/VIDEO)

8) Zona turistică Ţaul este cunoscută prin cele mai mari parcuri amenajate în jurul reşedinţelor aristocraţilor locali din Moldova secolului XIX. Un astfel de parc este amplasat în satul Ţaul și se întinde pe 46 ha. Tot aici este și conacul familiei Pommer, construit în anul 1901. Un alt parc este în satul Rediul Mare, acesta se întinde pe o suprafață de 10 ha. și tot aici e și izvorul râului Răut.

----------

Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului „Diversificarea conținutului cu accent pe dezvoltarea regională (Centru, Nord, Sud, Găgăuzia), prin prisma activității Agențiilor de Dezvoltare Regională și Grupurilor de Inițiativă Locală”.

Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană și implementat de un grup de organizații partenere condus de Agenția Slovacă pentru Cooperare Internațională și Dezvoltare, în strânsă colaborare cu People in Need Slovacia și alte organizații. Acesta face parte din programul de consolidare a capacităților în cadrul proiectului "Sprijinul UE pentru instituțiile mass-media locale din Republica Moldova". Conținutul acestui material nu reflectă neapărat viziunea UE sau a People in Need Slovacia.