Harta http://resurse.gal3coline.md/ resurselor nevalorificate a fost creată de către GAL „Trei Coline” care a scos de la naftalină obiectivele ce pot prezenta interes pentru potențiali investitori sau antreprenori, aici se regăsesc clădirile nefolosite, terenurile în paragină, lacurile, livezile și monumentele din zece localități membre ale GAL-ului.
Proiectul inovativ a prins viață grație unui grant pentru soluții digitale și inovative privind sprijinirea dezvoltării rurale în Republica Moldova, oferit de către Rețeaua Națională LEADER în parteneriat cu Asociația de Dezvoltare Tartu, Estonia, finanțat de ESTDEV – Centrul Estonian pentru Cooperare Internațională pentru Dezvoltare.
Harta a fost creată într-un parteneriat dintre zece APL-uri, membre fondatoare ale GAL-ului „Trei Coline”: Raionul Rezina - satul Trifești, comuna Pripiceni- Răzeşi, satele Pecişte, Ignăţei, Meşeni, Raionul Șoldănești - satul Răspopeni, Raionul Telenești - satele Scorţeni, Chiştelniţa, Ţînţăreni și comuna Tîrşiţei.
Creatorii Hărții susțin că sunt întrebați, mai ales de către moldovenii reveniți din străinătate, în ce pot investit acasă, la fel, moldovenii din diasporă spun că s-ar întoarce dacă ar avea condiții de muncă și de trai la baștină. Așa cum în ultimul timp au apărut diverse granturi și subvenții pentru susținerea start-up-urilor și dezvoltarea ÎMM-urilor, cei care au elaborat Harta menționează că e nevoie doar de un mic imbold pentru a motiva și inspira localnicii, diaspora, potențialii investitori, să-și deschidă afaceri în regiunea GAL-ului „Trei Coline”.
Potrivit reprezentanților GAL-ului, deși Moldova este considerată o țară săracă, aici sunt foarte multe resurse care pot fi valorificate și folosite pentru dezvoltarea satelor. În fiecare din cele zece localități partenere în acest proiect există clădiri, terenuri, materie primă și resurse umane. Trebuie să se asigure doar că „oferta întâlnește cererea în locul potrivit și la momentul oportun”, iar Harta digitală și interactivă va fi acea punte de legătură între cerere și ofertă. Astfel, potențialii investitori sau localnicii care au idei de afaceri, vor putea vedea unde se poate de investit și ce resurse le-ar putea fi de folos în activitatea lor.
„În februarie 2023, Rețeaua Națională LEADER, în parteneriat cu asociația estoniană Tartu, a lansat un apel de grant pentru sprijinirea inovațiilor și utilizarea tehnologiilor digitale în dezvoltarea rurală din Moldova, prin care au încercat să promoveze utilizarea tehnologiilor digitale pentru dezvoltarea comunităților noastre. GAL „Trei Coline” a avut câteva idei ce țin de utilizarea tehnologiilor totuși ne-am oprit la un vis de-al nostru mai vechi prin care vrem să valorificăm ceea ce ne-a rămas de la străbuni prin care vrem să dăm o a doua viață obiectivelor care sunt lăsate în paragină. Acest proiect a dat naștere Hărții digitale al resurselor nevalorificate”, afirmă Doina Pantaz, directoare GAL „Trei Coline”.
Doina Pantaz adaugă că această Hartă ar fi și o șansă pentru dezvoltarea turismului din zonă, întrucât în cele zece localități s-ar afla mai multe monumente care ar atrage turiștii, de exemplu, în satul Chiștelnița se află două crame ce datează din anii 1950 și care ar putea fi „readuse la viață”.
Constantin Ciobanu, primarul satului Chiștelnița din raionul Telenești, declară că majoritatea obiectivelor care se regăsesc pe Hartă le-au revenit oamenilor care au lucrat anterior în colhozuri, iar în prezent clădirile stau de izbeliște.
„Undeva 50% din bunuri sunt privatizate și ele aduc plusvaloare, acolo cineva își desfășoară o activitate, acolo s-au deschis locuri de muncă, acolo cineva a investit, a reabilitat, estetic acum este mai frumos, iar pentru localitatea noastră într-adevăr este un plus. Aceste bunuri ar putea fi folosite și în turism, da, este necesar de investit, dar astăzi, odată cu intrarea în Uniunea Europeană eu cred că s-ar găsi posibilități, s-ar găsi proiecte să investim chiar în infrastructură, drumul de acces, modernizarea acestor edificii și să le punem pe roate”, susține primarul satului Chiștelnița.
Pe de altă parte, edilul din Chiștelnița recunoaște că drumul spre aceste clădiri nevalorificate este pavat cu multe acte și proceduri birocratice.
„Trebuie să recunoaștem că nu este chiar atât de perfectă legislația Republicii Moldova care este foarte îngreunată. Mulți dintre proprietarii acestor imobile, 50 % din ei sunt decedați, odată cu legalizarea acestor bunuri este necesar acordul acestor persoane, mulți dintre decedați nu au lăsat moștenire pentru vreo rudă, soț, soție sau fecior, fiică, și iată, chestiunile acestea creează probleme pe seama Administrației Publice Locale”, menționează Constantin Ciobanu.
Acest lucru este confirmat și de către un antreprenor local. Gheorghe Trofim are o afacere în domeniul agricol, iar pentru a putea să păstreze cerealele cât mai mult timp are nevoie de un depozit.
„Afacerea noastră necesită depozit, fără depozit nu-i posibil de păstrat cerealele. Am găsit o clădire în vecinătatea mea, dar este destul de greu să perfectăm toate actele. Clădirea nu are acoperiș, noi vrem să o reabilităm, dar nu știu cum o să urmeze mai departe toată procedura”, spune Gheorghe Trofim.
Specialista în reglementarea proprietăților funiciare, Taisia Trofim, explică cum pot intra antreprenorii în posesia clădirilor, care sunt la cotă valorică.
„Persoanele care dispun de cotă valorică pot veni cu o solicitare la Consiliul Local, depun cerere pentru eliberarea certificatului de proprietate privată, iar în cazul în care unul dintre deținătorii cotei valorice este decedat, membrii familiei se pot adresa la notar pentru a obține actul de succesiune. Ulterior, bunul este înregistrat la Cadastru, apoi, având acordul tuturor persoanele care dispun de cotă valorică, antreprenorul poate intra în posesia bunului”, explică Taisia Trofim.
NOTĂ: În momentul publicării acestui material, pe Hartă sunt localizate 57 de resurse nevalorificate din 10 APL-uri, membre fondatoare ale GAL „Trei Coline”.
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului „Diversificarea conținutului cu accent pe dezvoltarea regională (Centru, Nord, Sud, Găgăuzia), prin prisma activității Agențiilor de Dezvoltare Regională și Grupurilor de Inițiativă Locală”.
Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană și implementat de un grup de organizații partenere condus de Agenția Slovacă pentru Cooperare Internațională și Dezvoltare, în strânsă colaborare cu People in Need Slovacia și alte organizații. Acesta face parte din programul de consolidare a capacităților în cadrul proiectului "Sprijinul UE pentru instituțiile mass-media locale din Republica Moldova". Conținutul acestui material nu reflectă neapărat viziunea UE sau a People in Need Slovacia.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.