Alegerile locale generale, care vor avea loc în 5 noiembrie curent, se vor desfășura după un nou Cod electoral, care a fost adoptat în decembrie 2022. Acesta vine cu mai multe modificări care reglementează procesul electoral și care vor fi aplicate la scrutin.

O parte dintre aceste schimbări au venit, drept consecințe ale încălcărilor care s-au produs în anii electorali precedenți, iar o altă parte - din încercarea de a evita anumite nereguli.

În timp, necesitatea unui nou Cod electoral a devenit și una dintre cele nouă condiționalități, pe care R. Moldova trebuie să le îndeplinească pentru a demara negocierile de aderare la Uniunea Europeană.

În 2019 a fost primul an în istoria R. Moldova, când alegerile au fost amânate cu peste patru luni de la data expirării mandatelor primarilor. Până în acel moment, devierile erau de cel mult zece zile. Se întâmpla, din cauza Parlamentului care nu se convoca, iar data alegerilor nu putea fi stabilită printr-o altă modalitate decât prin hotărârea emisă de Legislativ.

Această lacună a fost acoperită prin noile prevederi. Astfel, în ale noul Cod electoral, este stipulat că alegerile locale generale vor avea loc în ultima duminică a lunii octombrie sau prima duminică a lunii noiembrie. Data concretă este stabilită de către Comisia Electorală Centrală cu cel puțin 70 de zile înainte de ziua alegerilor. Despre oportunitățile care vin odată cu noile modificări, a explicat pentru AGORA șeful echipei de analiză a Asociației Promo-LEX, Igor Bucataru.

În plus, dacă, anterior, campania electorală a concurenților la alegerile locale începea din momentul înregistrării, acum agitația electorală va fi permisă cu 30 de zile înainte de ziua alegerilor, indiferent de tipul scrutinului. În acest fel, sunt asigurate condiții echitabile pentru toți concurenții la alegeri, potrivit Asociației Promo-LEX. 

O nouă prevedere în Codul electoral oferă posibilitatea desfășurării alegerilor timp de două zile „în unele secții de votare”. Acest fapt ar putea fi stabilit în situații excepționale sau din„ motive obiective”, cum ar fi pandemii, asigurarea dreptului la vot în condiții neordinare, numărul mare de alegători înregistrați la secțiile de vot în diasporă.

Pe de o parte, această modificare ar asigura dreptul de vot, în primul rând, la secțiile din diasporă, unde ultimul scrutin a arătat că un număr semnificativ de persoane nu ar fi reușit să-și facă alegerea, din cauza cozilor sau a numărului mic de buletine. De exemplu, în 2022, cinci secții de votare din străinătate și-au încheiat activitatea cu mult înainte de termenul legal, din cauza epuizării buletinelor de vot. Este vorba despre două secții din Germania (Frankfurt, Berlin), alte două din Marea Britanie (ambele la Londra) și o secție din Franța (Montreuil). Totodată, patru secții de votare din afara țării au decis prelungirea programului.

Igor Bucataru explică pentru AGORA că, în astfel de cazuri, este foarte important să existe niște condiții și criterii clar stabilite de la început. Cu alte cuvinte, regulile nu pot fi schimbate pe parcurs și nici nu ar trebui să favorizeze anumite părți.

Mai mult, Bucataru accentuează faptul că aceasta este o prevedere generală, însă experiența scrutinelor trecute a arătat că alegerile locale nu ar avea nevoie de două zile pentru exercitarea dreptului la vot.

Anterior, alegătorii puteau oferi o singură semnătură unui singur candidat independent, pentru a-i valida participarea la scrutin. Acum însă cetățenii vor putea susține mai mulți candidați independenți, dar nu vor putea acorda mai multe semnături pentru același.

Mai mult, este micșorat de la 5% la 1% numărului necesar de subscrieri pentru susținerea candidaților independenți la funcția de primar, cu un prag minim de 100 de semnături.

Precizăm că aceste prevederi, atât în noul Cod, cât și în cel vechi, fac referire doar la candidații independenți. Cei care sunt susținuți de un partid sau bloc electoral nu trebuie să colecteze semnături. Din aceste motive apare diferența și inegalitatea de șanse de a fi ales la alegeri, explică Igor Bucataru.

La alegerile locale din 2019, din totalul numărului de 898 primari aleși, 112 au fost candidați independenți. Mai mult, în scrutin au fost înregistrați 339 de candidați independenți, iar dintre aceștia 26 au fost candidați pentru funcția de primar în centrele raionale. La Bălți și Chișinău, pentru aceeași funcție nu a fost înregistrat niciun candidat independent, din cauza faptului că nu s-a adunat numărul necesar de semnături.

Acest aspect ar urma să fie îmbunătățit prin aplicarea prevederilor din noul Cod electoral.

Iar dincolo de aceste condiții, care urmează să le fie create candidaților independenți, începând cu acest scrutin este micșorată de la 25 la 23 de ani vârsta pentru candidații la funcția de primar. Se întâmplă, în condițiile în care, de exemplu, în 2015 vârsta medie a primarilor aleși în alegerile locale generale din iunie a fost de 49 de ani. La nivel de municipii și centre raionale doar șase dintre primarii aleși aveau mai puțin de 35 de ani, se arată în analiza Centrul de Instruire Continuă în Domeniul Electoral.

Cel puțin șase concurenți electorali au organizat, în total, 100 concerte care au valorat 1,8 milioane de lei. Cel puțin 50 de artiști au fost implicați în concertele respective, arată un raport realizat de misiunea de observare Promo-Lex. Analiza cuprinde perioada electorală între 6 noiembrie 2014 - 27 noiembrie 2014 și nu include date cu privire la interpreții străini care au evoluat pe scenele din Chișinău sau în alte în raioane ale țării.

Chiar dacă ochii și urechile alegătorilor pe alocuri sunt obișnuite cu tot felul de momente artistice în pragul alegerilor, toate aceste modalități de promovare a actorilor electorali vor fi interzise și sancționate, începând cu acest an. Astfel, noul Cod electoral restricționează transportarea organizată a alegătorilor, în ziua alegerilor, precum și a concertelor și altor evenimente sau demonstrații cu implicarea în campanie a interpreților, a artiștilor din țară și de peste hotare. 

Codul electoral anterior nu restricționa acest fel de acțiuni. Una dintre neregulile sesizate după fiecare scrutin era transportarea organizată a alegătorilor. De exemplu, în 2019, la Ialoveni, un cetățean a fost văzut cum transportă persoane până la secția de vot, motivând că în acest fel ar ajuta vecinii. Sau în Slobozia, raionul Ștefan Vodă, o persoană aducea organizat alegători la secția de vot și se oprea la o distanță de 200 de metri, iar unul dintre alegători era în stare de ebrietate.

Uniformizarea posibilităților de a dona pentru cetățenii Republicii Moldova din țară și pentru cei de peste hotare este o altă noutate a legislației electorale. Astfel, potrivit noilor prevederi, în ambele cazuri persoanele fizice au dreptul să doneze până la șase salarii medii lunare pe economie stabilite pentru anul respectiv, dar nu mai mult de 30% din venitul anual al acestora, înregistrat pentru anul calendaristic precedent.

Până în 2019, cetățenii R. Moldova aflați peste hotare nu aveau dreptul de a contribui financiar la susținerea concurenților electorali. Ulterior, după o primă modificare în legislație, s-a permis acest fapt, însă ei puteau dona aproximativ jumătate comparativ cu cei de pe teritoriul țării. 

Unul dintre aspectele care ridică semne de întrebare în acest punct este modul în care vor fi verificate aceste reglementări. 

La alegerile din 2019 la Sănătăuca, raionul Florești, candidatul la funcția de primar a înregistrat patru persoane cu viza de reședință temporară cu cinci zile înainte de scrutin și aceștia au votat pe liste suplimentare, iar la Mărculești, au fost puse la evidență cu viza de reședință temporară 16 persoane. Mai multe cazuri, când pe listele electorale erau identificate persoane care au decedat sau erau străine sau nu se regăseau de loc au fost înregistrate la nivel național.

În acest sens, potrivit noului Cod electoral, la alegerea Consiliului local și a primarului, vor putea participa doar alegătorii care au domiciliu sau reședința temporară în unitatea administrativ-teritorială respectivă, înregistrate cu cel puțin trei luni până la data primului tur de scrutin.

Tot în acest sens, în cadrul emisiunii Descifrat, președinta CEC, Angelica Caraman, explică faptul că este modificat și termenul sau modul în care este permis accesul la listele electorale.

Anterior, modificările puteau fi făcute timp de 20 de zile, cât erau verificate listele electorale. Acum însă există un prim exemplar al listelor electorale cu 20 de zile înainte, însă acesta conține mai puține date. Pe parcurs sunt adunate schimbările care trebuie făcute, iar apoi abia cu șapte zile înainte sunt tipărite din nou listele electorale.” 

Dacă o parte din schimbările pe care le aduce noul Cod electoral au fost determinate de anumite antecedente și din încercarea de a fi omise, atunci o altă parte nu au la bază neapărat unele nereguli.

De exemplu, numărul persoanelor care vor fi în secțiile de vot și vor monitoriza felul în care decurg alegerile, începând cu acest an, va fi redus. Anterior, reprezentanții electorali aveau în secțiile de vot observatori și reprezentanți ai concurenților electorali. Acum, aceștia vor avea numai reprezentanți. 

Igor Bucătaru ne mai spune că, dincolo de modificare, din anul 2000 până în prezent, Asociația Promo-LEX nu a identificat necesitatea de a reduce din mecanismele prin care concurenții electorali au posibilitatea de a fi prezenți la secțiile de votare.

O altă modificare care a ridicat semne de întrebare pentru Asociația Promo-LEX este legată de procedura de validare a mandatului și confirmare a legalității alegerilor. Cu alte cuvinte, până acum alegerile erau validate de instanțele de judecată, însă, începând cu scrutinul din noiembrie, potrivit noului Cod electoral, acestea vor fi confirmate de Consiliile electorale de circumscripție.

Mai mult, noul Cod electoral mai prevede faptul că, pentru ca al doilea tur de scrutin să fie validat, prezența la vot trebuie să fie de minim 1/5 din alegători, în timp ce Codul vechi prevedea o prezență de 1/4 din populația cu drept de vot, pentru a asigura valabilitatea alegerilor.

Noile reglementări de desfășurare a scrutinelor electorale nu exclud posibilitatea apariției lacunelor sau a noilor modalități de încălcare. În acest sens, Igor Bucataru explică, pentru AGORA, că aceste alegeri vor fi o testare atât din punct de vedere a aplicabilității lor, cât și a impactului pe care îl vor avea.

Scenariile care sunt anticipate, în acest moment, țin de posibilitatea interpretării prevederilor sau înțelegerea incorectă a acestora. Unul dintre exemple pe care le aduce Igor Bucataru este legat de sancționarea discursului de ură sau a transportului organizat.

Potrivit Codului contravențional, utilizarea de către concurenții electorali a discursului de ură, de instigare la discriminare în cadrul perioadei electorale sau în materialele de agitație electorală se sancționează cu amendă de la 7.500 de lei la 12.500 de lei, în cazul persoanei fizice, iar de la 12.500 de lei la 20.000 de mii de lei, în cazul persoanei juridice. Mai multe aspecte referitoare la documentarea și tragerea la răspundere contravențională și penală cu privire la discursul de ură sunt prezentate într-un studiu analitic realizat de Promo-LEX.

Deși sunt numite cu subiect și predicat, șeful echipei de analiză a Asociației Promo-LEX spune că apar, în acest sens, următoarele întrebări - în ce măsură candidații vor cunoaște ce înseamnă acest discurs de ură sau transport organizat și vor reuși să delimiteze clar parametrii în care le pot fi aplicate sancțiuni.

Un alt impediment ține de capacitățile reduse ale Inspectoratului General al Poliției. Insuficiența resurselor umane, numărul mare de responsabilități și pregătirea insuficientă a agenților constatatori sunt câțiva dintre factorii care vor influența eficiența răspunsului Poliției la cazurile de discurs de ură, instigare la discriminare sau alte tipuri de încălcări care vor putea fi penalizate la acest scrutin.

Cu toate acestea, Igor Bucataru ne menționează că este prematur să vorbim de anumite provocări care ar putea apărea, deși există câteva scenarii.

Acest material este realizat în cadrul Proiectului „Creșterea interacțiunilor cu conținutul media electoral prin dezvoltarea conținutului interactiv pe rețele sociale și integrarea elementelor de gaming pe platforma web” implementat de AGORA, cu sprijinul Asociației Promo-LEX, din sursele Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate în cadrul articolului aparțin autorilor și nu reflectă neapărat opinia Asociației Promo-LEX și a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).