EDITORIAL | Patimile plicului. Oferim sau nu cadouri profesorilor?

Dacă părinții ar fi redirecționat energia pe care o folosesc pentru colectarea banilor, discuțiilor în jurul temei cadourilor, sumei din plic, replicilor fără sfârșit din chaturile părintești spre a face presiuni asupra autorităților, sistemul de învățământ moldovenesc demult ar fi luat calea reformării, iar patima plicului ar fi fost doar o amintire pentru unii și o nostalgie pentru alții.

2 octombrie 2023, 20:00Diana Guja

EDITORIAL | Patimile plicului. Oferim sau nu cadouri profesorilor?

Ori suntem chiar atât de balcanici, încât să nu putem renunța la cultura bacșișului? Pentru că, indiferent pe ce parte o întorci, cadourile pentru profesori, care reprezintă mai mult decât o ciocolată adusă de copil și o felicitare desenată cu cariocă, sunt un bacșiș. Aceste favoruri materiale, de la bani în plic la cadouri costisitoare, au la bază aceeași pornire pe care o avem atunci când lăsăm ceva mai mult peste plata cuvenită prestatorilor unor servicii, de exemplu manichiuristei, hamalilor, ospătarilor etc. E o mulțumire bănească pentru eforturile lor, dar mai ales - cumpărarea atitudinii diferențiate în viitor. Exact ceea ce avem în minte atunci când participăm, cu mai mult sau mai puțin drag, la colectarea banilor pentru cadouri profesorilor.

Citește și: Fără cadouri pentru profesori, fondul clasei și bani pentru reparații. Proiectul de lege care vrea să oprească strângerile de fonduri

Dăm, pentru a ne asigura că banii plătiți extra vor cumpăra dragostea față de copilul nostru. Iar argumentele, despre stima și respectul pe care le datorăm dascălilor, sunt doar cuvinte menite să legitimeze această intenție, și, cum în societatea noastră se pune mare accent pe aparențe, nu ne deranjează. 

Dacă într-adevăr am ține atât de mult la bunăstarea dascălilor, dacă într-adevăr am vedea legătura dintre calitatea vieții lor și calitatea studiilor copiilor noștri, am fi întreprins alte acțiuni. Însă, ceea ce fac părinții acum e să-și înfunde neliniștea și frica pe care le-o provoacă sistemul de învățământ din Moldova. E cu mult mai simplu și mai puțin costisitor, în materie de resurse interioare, să dai câteva sute de lei pe an, decât să-ți iei un angajament de lungă durată de care e nevoie atunci când vrei schimbări esențiale. Principiul (în mare măsură fals și el), care stă la baza acestei filosofii a recunoștinței materiale față de dascăli, este să facem tot ce ne stă în puteri pentru binele copiilor noștri și are foarte puțin de-a face cu respectul și recunoștința autentică față de cadrele didactice. „Dacă nu voi da, copilul va avea de suferit”, iată și rezumatul generozității părintești.

Cadourile și darurile de orice fel sunt o chestiune privată și locul lor este în interiorul vieții private. Cadourile oferite dincolo de cadrul intim sunt interpretabile, mai ales când sunt dăruite persoanelor care dețin puterea în anumite sfere ale vieții voastre. Și care e cea mai mare vulnerabilitate a noastră, dacă nu copiii?

Dezghiocăm evenimente și fenomene, punem întrebări, unele incomode, altele dureroase, chestionăm tradițiile și nu credem pe cuvânt. Gândirea critică este pâinea noastră. Ajută-ne să o aducem pe mesele cât mai multor oameni, investește în AGORA ca să avem combustibil pentru cuptorul ideilor care să schimbe țara în care trăim. Devino membru: https://agora.md/membership.

Reacții la acest articol
Spațiu rezervat vizitatorilor Agora.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.