Ministerul Afacerilor Interne al R. Moldova și cel al României, la începutul lunii februarie curent, au semnat un acord „pentru control coordonat în punctul de trecere a frontierei de stat Albița – Leușeni”. La 15 aprilie, acesta a fost pus în aplicare.
„Prin încheierea acordului a fost creat cadrul juridic bilateral necesar pentru implementarea conceptului de control coordonat în punctul de trecere a frontierei de stat Albița, pe o perioadă inițială de 6 luni de la data intrării în vigoare, cu posibilitatea de prelungire”, comunica pentru AGORA Inspectoratul General al Poliției de Frontieră din România.
La data de 15 octombrie, termenul limită pentru implementarea acordului a expirat. Primele concluzii și planuri au prins o formă în rapoartele responsabililor, iar AGORA, în acest articol, le va pune în lumină și pentru călători, căci urmează încă șase luni în care controlul coordonat la punctul de trecere al frontierei va continua să fie un program pilot.
Guvernele ambelor state au decis prelungirea valabilității Acordului pentru o nouă perioadă de 6 luni, de la 15 octombrie 2023 până la 15 aprilie 2024.
Autor: Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, R. Moldova, pentru AGORA
Amintim că acordul de control coordonat presupune o verificare la trecerea frontierei efectuată separat de către personalul de control al statului de ieșire (R. Moldova), urmat de verificările făcute de personalul statului de intrare (România). Principala diferență față de modalitatea anterioară de realizare a controlului constă în „oprire unică” pe partea română pentru toate procedurile de control ale traversării frontierei de stat. Cu alte cuvinte, este vorba de efectuarea acelorași proceduri vamale, doar că, de data aceasta, sub un singur acoperiș.
Înainte nu era control coordonat, era o oprire în partea moldovenească unde se efectuau toate formalitățile, iar apoi o altă oprire pe teritoriul României, unde se efectuau toate formalitățile vamale. Acum, este o oprire unică în cadrul controlului coordonat. Inspectorii vamali își îndeplinesc atribuțiile de serviciu, doar că pe teritoriul statului român.
Autor: Eugen Guranda, șeful postului vamal Leușeni, pentru AGORA
Efectul a șase luni de control coordonat la frontieră
Autoritățile de frontieră și cele vamale din România și R. Moldova comunică pentru AGORA că au realizat, la începutul lunii septembrie curent, o evaluare comună a rezultatelor sistemului de control coordonat. Însă, impactul programului pilot și unele rezultatele înregistrate au forme diferite, în funcție de autoritatea emitentă a răspunsului.
De exemplu, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră din România precizează pentru AGORA că a fost înregistrată „o ușoară îmbunătățire și că a scăzut timpul mediu de așteptare a fluxului de persoane”. În același timp, de cealaltă parte, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră din R. Moldova ne spune că „practic timpul este redus la jumătate”.
În perioada de până la implementarea controlului coordonat pe teritoriul României, timpii de așteptare erau cronometrați din momentul accederii în punctul de trecere Leușeni, fapt care crea impresia participanților la traficul transfrontalier privind parcurgerea mai rapidă a procedurilor de control (...) Actualmente, în pofida faptului că rândul de mijloace de transport este mai mare, acesta este procesat de către toate patru autorități de control, respectiv, mijloacele de transport aflate în așteptare înregistrează timpi mai mici la efectuarea tuturor verificărilor, decât în cazul efectuării controalelor distincte, de către fiecare stat pe teritoriul propriu.
Autor: Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, R. Moldova, pentru AGORA
O reușită de la implementarea proiectului, comunicată de ambele păți implicate în acord, este colaborarea mai eficientă și ușoară a autorităților responsabile de control din cele două state, datorită procedurilor de control coordonat. În acest caz, este vorba de soluționarea unor probleme și dificultăți care au apărut la linia controlului de frontieră.
Mai mult, un alt beneficiu înregistrat în această perioadă a fost fluidizarea traficului transfrontalier sau contracararea mai eficientă a criminalității transfrontaliere, potrivit autorităților vamale.
Prezenţa într-un singur loc a autorităţilor responsabile din cele două state a permis rezolvarea rapidă a problemelor apărute, cu diminuarea timpului de reacţie pentru soluţionarea acestora.
Autor: Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, România, pentru AGORA
În februarie curent, principala cauză care a stat la baza implementării acestei măsuri de control, comunicată de către autorități, era prevenirea și combaterea criminalității transfrontaliere, a cazurilor de corupție și a terorismului.
Astfel, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră din România comunică pentru AGORA că, până la începutul lunii septembrie, adică, timp de șase luni, au fost înregistrate 105 lucrări penale, pe sensul de intrare și ieșire din România. Majoritatea acestor cazuri sunt legate de încălcarea prevederilor legale privind circulația pe drumurile publice, falsul material în înscrisuri oficiale și uzul de fals. Mai mult, au fost aplicate 214 sancțiuni contravenționale.
Totodată, în raportul oferit de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră din R. Moldova este menționat că în primele cinci luni de la inițierea controlului coordonat, pe direcția ieșire din R. Moldova, polițiștii de frontieră din țara noastră au depistat 22 de cazuri de deținere a 23 de documente de călătorie cu semne de falsificare și trei arme.
Totodată, în perioada de implementare deficiențe majore nu au fost identificate.
Autor: Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, R. Moldova, pentru AGORA
Citește și: „Vama comună” iată este, iată nu-i. Care erau principalele argumente și scopurile din spatele acordului semnat
Sursa deciziei de a prelungi șansa „punctului comun de trecere a frontierei”
Acordul bilateral între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României privind controlul coordonat în punctul de trecere al frontierei Leușeni-Albița, pe sensul de intrare în România, a fost inițiat din nevoia ambelor state de a avea mecanisme noi și complexe pentru asigurarea securității frontierelor și facilitarea traversării frontierei comune atât pentru călători, dar și pentru transportul de mărfuri.
Autor: Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, R. Moldova, pentru AGORA
Cu toate acestea, timp de șase luni de la aplicarea sistemului de control coordonat la vama Leușeni - Albița, pe sensul de ieșire din R. Moldova, rezultatele înregistrate nu ar fi cele așteptate de responsabili, potrivit informațiilor oferite pentru AGORA de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră din România. Mai exact, de această dată, nuanțele legislative și regulamentul ar da bătăi de cap.
Pentru atingerea scopului prevăzut de Acord, este oportună prelungirea aplicării acestuia, concomitent cu monitorizarea permanentă şi îmbunătăţirea activităţilor de referinţă, urmând ca în perioada de prelungire să fie avută în vedere inclusiv actualizarea, modificarea sau completarea Regulamentului de funcţionare a PTF Albiţa – Leuşeni pe sensul de intrare în România.
Autor: Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, România, pentru AGORA
Un alt scop major, care ar fi o branșă al acestui acord și care era menționată de ex-șeful Poliției de Frontieră, Rosian Vasiloi, este extinderea acestui mecanism de control și la alte puncte de trecere a frontierei.
Cu toate acestea, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră din România ne comunică faptul că, la momentul actual, nu există o prognoză în acest sens. Cu precizarea că „un eventual demers ar impune încheierea de acorduri bilaterale pe acest segment”.
Trebuie luate în calcul condiţiile de infrastructură necesare pentru realizarea activităților de control la trecerea frontierei de către autorităţile competente, fiind necesară realizarea unei analize cu implicarea tuturor autorităţilor sau instituţiilor române cu atribuţii în domeniul incident.
Autor: Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, România, pentru AGORA
Mai mult decât atât, fostul șef al Poliției de Frontieră, Rosian Vasiloi, explica, în cadrul emisiunii DESCIFRAT, faptul că, pe termen lung, determinarea este de a extinde termenul de „control coordonat” la cel de „control comun”. Iar toate acestea - pentru alinierea procedurilor de traversare a graniței conform Codului Frontierelor Schengen.
Urmează să vedem cum dezvoltăm conceptul controlului comun, așa cum prevede Codul Frontierelor Schengen. Cum noi adaptăm anumite proceduri și schimb de informații, fără să diminuăm din importanța și securitatea sistemelor informaționale aplicabile la nivelul Uniunii Europene.
Autor: Rosian Vasiloi, ex-șeful Poliției de Frontieră
Cifre puse cap la cap
La punctul de trecere a frontierei Leușeni-Albița traficul și numărul de traversări este într-o continuă creștere. În perioada primelor șase luni de control coordonat, din aprilie până în octombrie curent, în total au fost înregistrate 2.247.635 de treceri a frontierei. Ceea ce este cu 111.021 de traversări mai mult comparativ cu aceiași perioadă în anul 2022.
În același timp, pe sensul de intrare și ieșire în România, la vama Albița, timp de șase luni au fost semnalate de 105 lucrări penale. Comparativ, în intervalul aprilie - octombrie, în anul 2022, au fost înregistrate în jur de 80 de cazuri lucrări penale, majoritatea vizând încălcarea prevederilor legale privind circulația pe drumurile publice, falsul material în înscrisuri oficiale şi uzul de fals, potrivit comunicatelor emise de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, România.
Situația la vama Albița. Data comparative din anul 2022 și 2023, pentru perioada aprilie - octombrie, moment în care a fost aplicat controlul coordonat
Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, România, pentru AGORA
Tot în această perioadă, punctul de trecere a frontierei Leușeni-Albița rămâne a fi cea mai tranzitată vamă din R. Moldova. La o lună de la aplicarea sistemului de control coordonat, pe 16 mai, rezultatele, la fel ca cele din prezent, arătau că timpul de așteptare s-ar fi redus. În medie, timpul de interacțiune al unei persoane autorizate cu una dintre autoritățile de control constituia o persoană per minut.
În prezent, îmbunătățirile care au fost făcute din acest punct de vedere nu sunt însoțite de date concrete. Cu toate acestea, atât autoritățile responsabile din R. Moldova, cât și cele din România ne comunică faptul că există schimbări.
În acest sens, pentru a identifica un timp estimativ pe care-l petrec la coadă călătorii, pentru a traversa hotarul, AGORA a monitorizat timp de o săptămână traficul pe sensul de intrare în România la vama Albița, pe pagina Poliției de Frontieră. Astfel, în medie, timpul de așteptare depășește 30 de minute. Totuși, acesta poate varia și să ajungă până la o oră sau chiar peste 60 de minute.
Media timpului de așteptare la vama Leușeni, 15.11.2023, ora 21:30
Poliția de Frontieră din România
Mai mult, dintre toate punctele de trecere a frontierei dintre România și R. Moldova, pe sensul de intrare în România, vama Albița este cea la care timpul de așteptare, de cele mai multe ori, este mai mare.
Dacă și tu crezi că ceea ce citești pe AGORA sunt informații importante, investește în dezvoltarea platformei cu un abonament digital. Devino membru https://agora.md/membership .
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.