Conform tradiției ortodoxe, Paștele începe odată cu postul de şapte săptămâni. O semnificaţie importantă o are Joia Mare din Săptămâna Patimilor. Din această zi, ţăranii încetează lucrul la câmp şi se concentrează asupra casei și curţii, pentru ca totul să fie curat. Tot în Joia Mare, femeile încep să pregătească pasca şi să vopsească ouăle.
Clopotele și hainele noi
Potrivit tradiţiei, la miezul nopţii între zilele de sâmbătă şi duminică, oamenii se trezesc din somn în bătaia clopotelor. Se spală cu apă curată, îşi pun straie noi, iau câte o lumânare şi pornesc către biserică. Bătrânii spuneau că nu-i bine să dormi în ziua de Paşte, pentru ca până la sfârşitul anului să nu fii somnoros şi să ai parte de noroc.
O altă superstiție spune că dacă păstrezi un ou roşu timp de 40 de zile după Paşti fără a-l strica, vei avea parte de noroc în tot anul următor.
Prima zi de Paște...
În prima zi de Paște, cel mai frumos bol din casă se umple cu apă. Apa trebuie să fie neîncepută, iar în ea se pune un ou roșu simplu care reprezintă jertfa și un bănuț de argint care simbolizează darurile Lunii, ori de aur – strălucirea Soarelui. Aurul semnifică puterea, sănătatea, vitalitatea, dăruite de Soare sau germinația în cazul Lunii.
După întoarcerea de la biserică se respectă obiceiul ca, din coşul cu bucate sfinţite la slujba Învierii, fiecare credincios trebuie să mănânce mai întâi un ou roşu sfinţit.
Ai grijă cu ciocnești ouăle roșii...
O altă superstiție spune că oamenii cu care ciocneşti ouăle vopsite de Paşte îţi vor fi alături şi pe lumea cealaltă.
De asemenea, se zice că nu-i bine să presari sare peste oul servit în ziua de Paşte, fiindcă altfel vei transpira tot anul.
În unele gospodării, oamenii păstrează în casă lumina de la Înviere, despre care cred că-i păzeşte de boli, supărări şi calamităţi naturale.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.