EDITORIAL | Ce înseamnă pentru noi Conferința interguvernamentală Republica Moldova - UE?

Încă din anul 2014, Parlamentul European a adoptat o rezoluție în care afirmă că "în conformitate cu articolul 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană, Georgia, Moldova și Ucraina, precum și orice altă țară europeană, au o perspectivă europeană și pot solicita aderarea la UE". A fost nevoie de opt ani și un război cumplit în Ucraina ca Uniunea Europeană să-și prioritizeze politica de extindere, dar și ca țara noastră să treacă prin multiple majorități parlamentare pentru a identifica acea voință politică veritabilă de avansare a parcursului european al Republicii Moldova.

Republica Moldova a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană în martie 2022 și a primit statutul de țară candidată la UE în luna iunie a aceluiași an. În decembrie 2023, liderii UE au aprobat să deschidă negocierile de aderare cu țara noastră, iar la Summitul Consiliului European de astăzi, 25 iunie 2024, se deschid oficial capitolele de negociere. După încheierea negocierilor, Comisia își dă avizul cu privire la cât de pregătită este țara candidată să devină stat membru. După acest proces de lungă durată, urmează semnarea tratatului de aderare și, din nou, aprobarea de la Comisia Europeană, Consiliul European și Parlamentul European. Tratatul va fi apoi semnat și ratificat de toate statele membre ale UE și de către Republica Moldova.

Poate pentru unii perioada de doi ani de la statutul de țară candidat la cea de a fi în postura de a negocia cu Uniunea Europeană li s-ar putea părea un termen prea lung. Totuși, pentru alte state candidate din Balcanii de Vest, de exemplu, Albania, acest proces a durat tocmai opt ani.

De asemenea, dacă vorbim despre timpul parcurs de la depunerea cererii de aderare și până la obținerea statutului de țară candidată, în cazul nostru, această etapă a durat trei luni de la depunere. Albania a obținut același statut în aproximativ cinci ani. Asta chiar dacă Tirana este parte a Organizației Nord-Atlantice încă din anul 2009, când Republica Moldova încă mai era ultimul stat cu regim comunist din Europa. Prioritățile UE sunt definite de dinamicile geopolitice din regiune, iar acum este mai clară ca niciodată care este prioritatea blocului european.

Organizarea conferinței interguvernamentale de astăzi reprezintă punctul de plecare a procesului de aderare europeană a Republicii Moldova. Se stabilește cadrul pentru evaluarea și armonizarea legislației naționale cu acquis-ul comunitar (totalitatea de legi europene aplicabile în UE). 

La moment, suntem la etapa de „screening”, cunoscută și ca examinarea analitică a acquis-ului. Aceasta reprezintă baza negocierilor bilaterale, care cuprind 35 de capitole. Screening-ul a fost împărțit în două faze: explicativ (legislația UE) și „în oglindă” (legislația Republicii Moldova raportată la cea europeană).

Evaluarea explicativă a legislației UE: Prima fază, desfășurată între februarie și mai 2024, a implicat clarificări din partea Comisiei Europene privind standardele și normele ce trebuie adoptate de Republica Moldova. Cu ajutorul Albaniei și Macedoniei de Nord, acest proces a fost accelerat semnificativ, reducându-se, de la aproape un an, la câteva luni. De asemenea, cu ajutorul României, legislația a fost deja tradusă în limba română pentru Republica Moldova.

Evaluarea legislației naționale: În etapa următoare, Republica Moldova va evalua detaliat legislația sa, comparând-o cu cerințele europene. Acest pas va implica o analiză profundă a conformității legislației naționale cu acquis-ul comunitar, după care vor începe discuțiile pe diverse grupuri și capitole de aderare. Fiecare grup va aborda domenii specifice, precum justiția, economia, politica externă și drepturile omului, etc.

Președinta Maia Sandu a semnat, vineri, decretul pentru inițierea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, marcând astfel încă un pas esențial în integrarea europeană a țării. Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a fost numită șefa delegației și responsabila principală a negocierilor cu Uniunea Europeană. Practic, țara noastră, odată și cu numirea noului procuror general (condiția a Comisiei Europene de începere a negocierilor), este pregătită în totalitate să parcurgă orice capitol de negociere stabilit drept primul de UE.

Prin semnarea decretului și stabilirea echipei de negociatori, conferința interguvernamentală nu este doar un pas procedural, ci și un semnal politic semnificativ. Acest lucru demonstrează hotărârea Republicii Moldova de a se alinia valorilor europene și de a întări democrația, statul de drept și economia de piață. Procesul de aderare nu este doar tehnic, ci și profund politic. De aceea, de multe ori nu depinde de țara noastră care este ritmul integrării europene. Totuși, semnalele politice sunt mai puternice ca niciodată, mai ales de la începutul războiului din Ucraina.

Cu toate că trecem printr-un proces similar celorlalte state candidate la UE, unde este vorba de ani de implementare a reformelor, este evident că pentru Moldova și Ucraina procesul este deosebit de accelerat. În doi ani, am ajuns, la statutul de candidat, la cel de negociator. Urmează să mai fie scurtați anumiți timpi de integrare europeană, conform procedurii de extindere a Uniunii Europene, iar anul 2030 să fie stabilit drept un obiectiv cheie și oficial de către Comisia Europeană. Iar validarea referendumului privind integrarea europeană a Republicii Moldova, din octombrie 2024, este încă o acțiune care vine să accelereze parcursul european al țării.