Acum câteva săptămâni, Barcelona a fost vedeta știrilor în presa internațională - turiștii de pe La Rambla, o stradă foarte populară printre milioanele care vizitează anual acest oraș spaniol, au fost împroșcați cu apă din pistoale de jucărie. „Atacatorii” au fost localnicii, care au ieșit cu miile în stradă pentru a-și revendica orașul, înghițit de turismul în masă.
Barcelona nu este unica localitate spaniolă în care oaspeții străini sunt întâmpinați cu ostilitate. În ultimele trei luni, protestele anti-turism au adunat 56.000 de oameni în Insulele Canare și 10.000 de oameni pe insula Mallorca, unde localnicii, într-un gest simbolic epocii și provocărilor sale, s-au sculat dimineața devreme, pentru a „ocupa” primii una dintre cele mai instagramabile plaje ale insulei, altfel inaccesibilă din cauza turiștilor.
În Seul, capitala Coreei de Sud, autoritățile au trebuit să intervină ferm pentru a proteja cartierul istoric Bukchon, extrem de popular printre vizitatorii orașului. În Bukchon, care și-a păstrat alura de sat cu ale sale case tradiționale, numite „hanok”, turiștii depășesc cu mult numărul rezidenților, iar plângerile locatarilor, legate de zgomot, gunoi și lipsa intimității au escaladat de-a lungul anilor. Pentru a calma tensiunile și a controla mulțimile, autoritățile locale vor începe să restricționeze accesul turiștilor în Bukchon, începând cu luna octombrie a acestui an.
Primăvara anului trecut, autoritățile din Amsterdam au lansat o campanie digitală de descurajare a vizitării orașului, apreciat în mod special ca destinație pentru cele mai obscene petreceri de burlaci. „Stay away” (din engleză „stai departe”) a fost țintită spre bărbații cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani din Marea Britanie, care s-au făcut remarcați pentru comportamentul lor deșănțat în city break-urile din Amsterdam. Abuz de alcool, de substanțe interzise, urinarea pe zidurile caselor și în canale, gălăgia la orice oră a zilei și a nopții, defilarea în pielea goală - sunt doar câteva din reproșurile pe care le-au adus locuitorii cartierelor centrale vizitatorilor petrecăreți.
„Noi trăim aici” este laitmotivul acestor proteste, campanii și revendicări. În cele mai turistice orașe și cartiere ale lumii, localnicii devin prizonierii industriei turismului scăpată de sub control.
Nucleele istorice din Veneția, Paris, Barcelona, Praga, Madrid, Florența, Roma, Istanbul, Seul, Kyoto se transformă în Disneyland-uri pentru adulții care debarcă pe străzile vechi cu o singură idee în cap: că e suficient să bagi mâna în buzunar pentru a achita distracțiile și curiozitățile ca într-un parc tematic, uitând că sunt, de fapt, la cineva acasă.
„Turiștii, dacă se comportă ca acasă, sunt și vor fi întotdeauna oaspeții noștri bineveniți”, scria în postarea sa pe Facebook, Dario Nardella, fostul primar al Florenței, când anunța că în nucleul istoric al orașului pe care îl administrează, mâncatul în stradă va fi interzis. Deci, aveți grijă, dacă vizitați Florența și vi s-a făcut foame, evitați să mâncați în spațiile publice pe cele patru străzi care străbat centrul istoric al orașului - Via de’Neri, Piazzale degli Uffizi, Piazza del Grano și Via della Ninna. Interdicția este valabilă ziua, între orele 12 – 15, și seara, între orele 18 – 22. Oricine este prins mâncând ,ar putea fi amendat cu până la 500 de euro.
Și alte orașe italiene au luat măsuri drastice pentru a-și păstra tezaurul istoric de la invazia turiștilor. La Roma, începând cu 2019, este interzis să te așezi pe cele 135 de trepte ale Scării Spaniole, care se întind de la Trinita de’ Monti până la Piazza di Spagna. O amendă de 250 de euro îl așteaptă pe oricine folosește treptele ca loc de odihnă. În cazul în care aduce daune scării, de exemplu lasă pete pe trepte, amenda crește la 400 de euro.
Supărarea și furia localnicilor împotriva turiștilor nu este un fenomen chiar nou. Oamenii întotdeauna au fost mai reticenți față de străini, dar curiozitatea, educația și amabilitatea din ambele părți au deschis uși și au creat legături, fie și de scurtă durată. Lucrurile însă au luat o întorsătură nouă, dar nu și neașteptată, din clipa în care călătoriile au devenit mult mai accesibile, iar odată cu aceasta, orice destinație de pe glob s-a transformat într-un bun de consum. Călătoriile, dintr-o magie, privilegiu și oportunitate de a descoperi lumi și culturi noi, au devenit o simplă bifă în lista lucrurilor pe care trebuie să le facă un cetățean mediu din lumea (aproape) dezvoltată sau o postare pe contul de Social Media.
Și noi, moldovenii, călătorim tot mai mult. Cât de amabili suntem acolo unde plecăm? Cât de respectuoși față de rutina localnicilor? Cât de des ne repetăm, că banii pe care îi lăsăm într-o țară străină nu ne dau automat dreptul să ne purtăm ca niște colonizatori? Or, problema turismului zilei de azi este numărul uriaș de oameni care consideră că orice le este permis, din simplu motiv că au plătit. Și, din păcate, a fost o logică care a funcționat brici până acum. După închiderea Jocurilor Olimpice de la Paris, vom avea încă o perspectivă asupra turismului de masă și o nouă ocazie să dezbatem la temă.
Dezghiocăm evenimente și fenomene, punem întrebări, unele incomode, altele dureroase, chestionăm tradițiile și nu credem pe cuvânt. Gândirea critică este pâinea noastră. Ajută-ne să o aducem pe mesele cât mai multor oameni, investește în AGORA ca să avem combustibil pentru cuptorul ideilor care să schimbe țara în care trăim. Devino membru: https://agora.md/membership.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.