EDITORIAL | Prin ce sunt deja remarcabile Jocurile Olimpice de la Paris

Luca Dugaro/Unsplash.com

EDITORIAL | Prin ce sunt deja remarcabile Jocurile Olimpice de la Paris

În 1896, când Pierre de Coubertin reînvia Jocurile Olimpice, locul femeilor era pe tribune, aplaudând atleții. Au trebuit să treacă multe Olimpiade, până femeile și-au obținut dreptul să coboare acolo unde au loc competițiile ca să ia parte la ele. Jocurile Olimpice de la Paris din 2024 a adunat cele mai multe sportive de până acum. E un motiv de celebrare și proiectare în viitor.

Diana Guja

Fondatorul Jocurilor Olimpice moderne, Pierre de Coubertin, și-a imaginat un eveniment atletic doar pentru bărbați. Competițiile sportive au fost promovate ca o demonstrație a forței fizice și a rezistenței bărbaților, laolaltă cu expunerea forței lor morale.

Femeile și-au făcut debutul la Jocurile Olimpice de vară din 1900, care au avut loc, la fel, la Paris. Dintr-un total de 997 de sportivi, doar 22 de femei au concurat în cinci sporturi: tenis, navigație, croquet, echitație și golf.

La următoarele Jocuri Olimpice, cele din 1904, femeile au concurat și la tir cu arcul. Alte sporturi au fost adăugate încet pe listă, dar decalajul a început să se reducă simțitor abia începând cu anii 1980. Prima federație sportivă care a susținut participarea și includerea femeilor la competiții a fost Federația Internațională de Înot, care a votat pentru includerea femeilor la Jocurile Olimpice din 1912. Însă, abia în 2012, când boxul feminin a fost adăugat la programul olimpic, Jocurile Olimpice de la Londra au devenit primele în care femeile au concurat în toate sporturile din program. 

Odată cu trecerea timpului, numărul atletelor la Jocurile Olimpice a crescut constant. Cu toate acestea, de la Jocurile Olimpice din 1900 până la Jocurile din 1968, numărul lor nu a depășit 1000. Abia la Jocurile Olimpice din 2016, la Rio de Janeiro, au participat aproape 5000 de femei, 45% din totalul participanților. Iar la Jocurile Olimpice la Tokyo din 2020, Marea Britanie, SUA și China au trimis mai multe femei decât bărbați. Atunci, numărul femeilor a ajuns aproape la egalitate cu cel al bărbaților, la 48,8%.

Procentul de participare a femeilor la Jocurile Olimpice de vară a crescut la peste 10% din totalul participanților după anii 1950. A ajuns să se tripleze (34%) la Jocurile din 1996. Cel mai remarcabil salt a fost, însă, la Jocurile Olimpice de la Rio, în 2016, unde 45 la sută din toți concurenții erau femei. Este mai mult decât dublul cifrei de la Jocurile din 1976, acum aproape jumătate de secol.

Olimpiada de la Paris este cea mai aproape de paritatea dintre participarea bărbaților și femeilor în competiție, cu cel mai mic decalaj în cifre din istorie în favoarea bărbaților. În 2024, dintre toți concurenții de la Jocurile Olimpice, 49% sunt femei!

Este un succes excepțional, spre care s-a mers mai mult de o sută de ani. Femeile din sport au avut de înfruntat decenii de rezistență și ostilitate, ca să-și facă loc pe scena celei mai mari și prestigioase competiții sportive din lume. E o poveste fascinantă și cu final care nu poate fi decât unul fericit, despre efort fizic și mental, uneori dincolo de ceea ce ne-am putea imagina, despre perseverență și încredere absolută că locul femeii este peste tot, inclusiv în sportul mare.

Și mai e ceva despre aceste Jocuri, care contează cu mult mai mult decât interpretarea evenimentului de la deschidere. Jocurile Olimpice de la Paris din 2024 sunt primele din istorie care au un spațiu dedicat părinților pentru a-și îngriji copiii de vârste fragede în privat. Creșa din Satul Olimpic oferă spații izolate pentru alăptare, zone de joacă și facilități de schimbare a scutecelor. Acest spațiu este o adevărată revoluție și vine în contextil în care la Jocurile Olimpice de la Tokyo, copiii și părinții lor sportivi au avut parte de condiții absolut austere - o cameră mică, fără geamuri, cu pereți albi, câteva scaune și o masă din plastic. Acesta era singurul loc din apropierea Satului Olimpic în care sportivii cu copii mici erau direcționați să își îngrijească copiii și să petreacă timp cu ei.

Cât lumea se înfundă tot mai mult în dezbateri, dacă era sau nu spectacolul burlesc de la deschiderea Jocurilor Olimpice de la Paris o blasfemie, riscăm să scăpăm din vedere momentele care fac diferența și care vorbesc enorm despre respect, valori și umanitate.

Dezghiocăm evenimente și fenomene, punem întrebări, unele incomode, altele dureroase, chestionăm tradițiile și nu credem pe cuvânt. Gândirea critică este pâinea noastră. Ajută-ne să o aducem pe mesele cât mai multor oameni, investește în AGORA ca să avem combustibil pentru cuptorul ideilor care să schimbe țara în care trăim. Devino membru: https://agora.md/membership.

Reacții la acest articol
Spațiu rezervat vizitatorilor Agora.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.