Cunoașterea limbii române de către candidații la șefia statului, condiție veche, în lumină nouă. Ce prevede regulamentul

Colaj AGORA

Cunoașterea limbii române de către candidații la șefia statului, condiție veche, în lumină nouă. Ce prevede regulamentul

Una dintre condițiile pe care trebuie să le îndeplinească candidații la funcția de președinte al R. Moldova este cunoașterea limbii române. Această cerință era menționată, anterior, în legislația țării noastre sub sintagma „limba de stat”. În acest sens, există un regulament, care prevede faptul că pretendenții la fotoliul de șef de stat trebuie să depună o declarație pe propria răspundere, unde să fie confirmată cunoașterea limbii române, și, ulterior, să discute cu membrii comisiei de recepționare. Precizările au fost făcute, pentru AGORA, de comunicatoarea Comisiei Electoral Centrale (CEC), Rodica Sîrbu.

Olga Scripnic

Un dintre condițiile pe care trebui să le îndeplinească candidații la funcția de președinte este cunoașterea limbii române. Cerință care, de altfel, nu este o prevedere nouă.

În Constituția R. Moldova, acest aspect este prevăzut începând cu anul 1994, fiind menționată obligativitatea cunoașterii „limbii de stat”. Iar în Codul electoral acest aspect este prevăzut începând cu anul 2018.

...

Articolul 78 din Constituția R. Moldova: 2024 și 1994

AGORA

Ce prevede regulamentul

Cunoașterea limbii române, potrivit noului Cod electoral, se verifică de către CEC, precum și procedura de evaluare a nivelului de cunoaștere.

Mai mult, în anul 2023, Comisia a aprobat un regulament, care prevede faptul că, în etapa de constituire și înregistrare a grupurilor de inițiativă, candidații desemnați la funcția de președinte trebuie să depună o declarație pe propria răspundere.

Aceasta include consimțământul de a fi susținuți drept candidați la funcția de șef al statului, o confirmare privind îndeplinirea condițiilor constituționale referitoare la domiciliul pe teritoriul R. Moldova, dar și despre cunoașterea limbii române și deținerea de studii superioare finalizate cu diplomă de licență sau echivalentă.

Regulamentul stabilește, de asemenea, că verificarea cunoașterii limbii române de către candidați se face de către comisia de recepționare în momentul depunerii documentelor pentru înregistrarea grupurilor de inițiativă. 

Candidatul desemnat completează personal declarația și răspunde la întrebările membrilor comisiei de recepționare.

Autor: Comisia Electoral Centrală, pentru AGORA

CEC a inițiat discuții și a evaluat dacă procedura stabilită prin regulament este corespunzătoare, în cadrul pregătirilor pentru organizarea scrutinului prezidențial din toamna acestui an, precizează, pentru AGORA, comunicatoarea CEC, Rodica Sîrbu.

Comisia a deschis un dialog cu reprezentanți ai Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, ai Universității de Stat din Moldova și ai Academiei de Științe. 

În cadrul discuțiilor, s-a convenit că prevederile art. 18,  din Legea cu privire la cetățenie, corespund nivelului B2 de cunoaștere a limbii române. Conform referințelor conceptuale ale Curriculumului pentru disciplina limba și literatura română, în instituțiile de învățământ cu predare în limbile minorităților naționale, elevii trebuie să atingă nivelul B2 de cunoaștere a limbii române, la absolvirea învățământului liceal.

De asemenea, este important de menționat că pentru a fi înregistrat, candidatul la funcția de președinte trebuie să dețină studii superioare.

Autor: Comisia Electoral Centrală, pentru AGORA

CONTEXT. Alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova vor fi organizate pe data de 20 octombrie 2024, în aceeași zi cu referendumul național.

Încă anul trecut, actuala președintă, Maia Sandu, a confirmat că va candida pentru încă un mandat. Și Renato Usatîi spunea că se va înscrie în cursa prezidențială.

Vor să fie șefi de stat fostul premier Vlad Filat, condamnat la nouă ani de închisoare pentru corupere pasivă și trafic de influență, ex-premierul Ion Chicu, ex-ministrul de Externe din Guvernul PDM Tudor Ulianovschi, și fostul premier din perioada comunistă Vasile Tarlev.

Liderul PSRM, Igor Dodon, a anunțat că se retrage în favoarea candidaturii fostului procuror general Alexandr Stoianoglo.

Mai aspiră la fotoliul de președinte fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah, ex-jurnalista de televiziune Natalia Morari, fostul președinte al Partidului Platforma DA, Andrei Năstase, și vicepreședintele Partidului Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa, Ștefan Savițchi. La fel, cu „porumbelul păcii" și de la Tiraspol, Victoria Furtună s-a lansat în lupta pentru Președinți.

La fel, se vrea șef de stat și fostul Ministru al Apărării, Valeriu Pleșca, care a anunțat că va candida la alegerile prezidențiale din toamnă din partea Partidul Social Democrat European.

Fostul deputat socialist Vasile Bolea, de asemenea, va candida la alegerile prezidențiale din partea blocului „Victorie”. Anunțul a fost făcut de către oligarhul fugar Ilan Șor într-o conferință online.

Și Octavian Țîcu va candida pentru șefia țării, la alegerile din toamnă. Cel puțin acesta a fost anunțul blocului „Împreună”, care, la 4 august curent, a organizat o conferință de presă în acest sens.

Liderul partidului Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB), Igor Munteanu, este un alt candidat pentru șefia țării.

Reacții la acest articol
Spațiu rezervat vizitatorilor Agora.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.