CarVertical Moldova | Victimă: „Niciodată nu mi-am imaginat că aș fi putut fi victima unui astfel de caz”

CarVertical Moldova | Victimă: „Niciodată nu mi-am imaginat că aș fi putut fi victima unui astfel de caz”

Un cont de Telegram, cu numele „CarVertical Moldova”, a ajuns recent în atenția activistelor și activiștilor pentru drepturile femeilor, dar și a forțelor de ordine după numeroase sesizări despre conținutul care apare pe această platformă. Pe canal se postează imagini și videouri cu fete și femei în contexte intime și sexuale cu datele lor personale: profiluri pe rețele de socializare și chiar numere de telefon. Toate acestea fără acordul protagonistelor.

Diana Guja, Capitolina Turculeț

Canalul, potrivit surselor, ar fi avut câteva categorii de conținut: conținut de pe Only Fans și site-uri porno cu femei din Moldova, revenge porn (imagini și videouri cu conținut erotic pe care foștii parteneri le distribuie public pentru a se răzbuna pe victimă), altă categorie de conținut sunt imaginile și videourile pe care bărbații le-au dobândit de la femei prin manipulare, presiune și înșelăciune. Pe CarVertical Moldova există și conținut cu caracter pornografic făcut cu camera ascunsă în timpul interacțiunilor sexuale, fără ca victima să fie la curent, dar și secvențe de pe camerele de supraveghere din apartamentele ce se dau în chirie cu ziua. Pe acest canal, la fel, au fost distribuite imagini și date personale ale bărbaților gay din Moldova.

Unele surse spun că, inițial, grupul era public și era folosit ca o formă de vetting a femeilor: „Un băiat, care se pornea la întâlnire cu o fată, scria în grup numele ei și cine avea imagini, le distribuia”. 

Activista Lorelei Grigoriță a fost printre primele care a bătut alarma în spațiul public despre grupul CarVertical. Activista a adunat mai multe informații despre cum funcționează acesta și dedică timp pentru a face cunoscut cazul. Potrivit ei, grupul CarVerical este organizat „ca o umbrelă”.

De pe canalul CarVertical ai acces la alt grup, cu 35.000 membri, unde se răspândesc mesaje cu invitație de a intra în grupul cu plată (cel cu conținutul 18+) plus screenuri cu date personale, cu indicarea identității persoanei cu care s-a publicat conținut 18+. Acolo membrii sunt invitați să achite taxa de 300 lei pentru a primi acces la imagini.  

Autor: Lorelei Grigoriță, activistă

„Screenuri cu persoane noi apar zilnic aici”, spune Lorelei. Activista mai explică că pentru a accesa chatul privat cu conținutul „18+ ” al fetelor și femeilor din Moldova, trebuie contactat direct administratorul chatului, care are nick name-ul „Ворон” (din rusă „corb”): „El oferă două opțiuni de plată: ori 300 de lei sau un material compromițător nou. După confirmarea achitarii, se oferă acces la alt grup, unde la momentul actual sunt 4300 membri care au achitat intrarea.” 

În cazul în care o victimă solicită să fie șters materialul cu numele ei, administratorul ar cere 500 de euro. Potrivit surselor, de la victime se cereau sume, începând și cu 3000 de euro, ca aceasta să fie scăzută până la câteva sute de euro.

Niciodată nu mi-am imaginat că aș fi putut fi victima unui astfel de caz

Irina (nume schimbat) e o femeie de 31 de ani. Înaltă, elegantă, la costum, cu părul frumos pieptănat. La încheieturile mâinilor poartă brățări de argint. Irina are imaginea femeii de carieră, aranjată, care știe ce vrea. 

La începutul lunii august, Irinei i-a scris un bărbat necunoscut pe Instagram și i-a recomandat să-și schimbe setările profilului din public în privat, deoarece cineva a făcut o postare pe un grup de Telegram cu conținut sexual și datele ei personale. La mesaj erau atașate screenuri din acea postare. Era vorba de o scenă scurtă dintr-un act sexual.

Din start, mi s-a părut că e o glumă. El mi-a trimis mai întâi doar poza din grupul public, unde este doar imaginea profilului meu și ceva despre faptul că e content privat. Apoi, mi-a trimis fotografia postării despre mine din acel grup privat.

Autor: Irina

În aceeași zi, femeia a început să primească mesaje de la bărbați tineri necunoscuți, „băiețași” cum îi numește ea, cu propuneri de a se cunoaște sau cu propuneri de sex contra unei sume de bani.

Vezi și: EDITORIAL | Corpul femeii ca marfă

Nu m-am închis în casă, am luptat

Videoul nu era de cea mai bună calitate, cel mai probabil că a fost filmat de pe un smart watch. Despre videoul respectiv eu nici habar nu aveam. Fața (mea) se vede foarte puțin, eu, că mă cunosc pe mine (am putut să-mi dau seama că sunt eu), dar o altă persoană, care nu mă cunoaște deloc… 

Autor: Irina

Irina susține că acel video a fost filmat în apartamentul ei, fără știrea sa, de bărbatul cu care era în relație în acea perioadă, acum patru-cinci ani.

Prima reacție a Irinei a fost una de șoc, apoi și-a revenit și a decis să vorbească despre ceea ce i s-a întâmplat. „Am avut în zilele respective un mare noroc de anumite persoane care au fost alături de mine și m-au încurajat.” Irina crede că e foarte important să discuți cu cineva în astfel de cazuri.

Vreau să transmit victimelor că este bine să luptăm, să vorbim, să arătăm că suntem puternice, să ne solidarizăm și să nu ne dăm bătute.

Autor: Irina

Elena Botezatu, directoarea Centrului Internațional „La Strada” spune că acest caz scoate în evidență câteva probleme sistemice în răspunsul la abuzurile online. 

Prima problemă e atitudinea societății care-i una stereotipizată, de blamare și judecare a femeilor victime. Deși e expusă public intimitatea acestor femei, în loc să le protejăm, acestea sunt etichetate și luate în derâdere, în cel mai înjositor mod. A doua problemă e cooperarea cu sectorul privat în vederea ștergerii acestor informații cu caracter sexual, create ori publicate fără acordul persoanei. Deși au fost întreprinse acțiuni pentru a solicita blocarea canalului de Telegram, până în prezent acesta e accesibil. A treia problemă constă în răspunsul lent al autorităților și lipsa pârghiilor de asigurare a protecției femeilor, victime ale violenței digitale.

Autor: Elena Botezatu, directoarea „La Strada”

Vezi și: EDITORIAL | „Fiecare primeşte ceea ce merită şi merită ceea ce primeşte”. Cum victimele aleg anonimatul într-o societate care n-a învățat compasiunea

,,La Strada”, în declarația sa pe marginea cazului, anunță că în ultimele trei luni, la Telefonul de Încredere pentru Femei și Fete 0 8008 8008 au înregistrat mai multe plângeri privind răspândirea informației cu caracter sexual, incluzând imagini și înregistrări cu conținut sexual, prin intermediul serviciului de mesagerie instantă Telegram. 

Potrivit Elenei Botezatu, cazurile asistate de „La Strada” ne arată clar că aceste femei nu pot fi protejate eficient, chiar dacă depun plângere la poliție.

Cum protejăm aceste femei în mediul virtual și cum le ajutăm, dacă în pofida plângerii depuse la poliție, situația lor nu se schimbă luni de zile, dacă acestea continuă să fie amenințate, șantajate, înjosite public?

Autor: Elena Botezatu, directoarea „La Strada”

Directoarea „La Strada” e de părerea că acest caz creează un precedent periculos de lezare publică a demnității femeilor în mediul digital. „Aceste acțiuni ilegale trebuie investigate corespunzător și pedepsite pentru a descuraja multiplicarea abuzului online și a responsabiliza societatea.”

Avocata Doina Ioana Străisteanu, care are în experiența ei cazuri de crime cibernetice, susține că victimele trebuie să se adreseze forțelor de ordine.

Dacă e să vorbim despre exploatarea rețelelor sociale pentru a răspândi informații cu caracter sexual, inclusiv în scop comercial - asta e deja material pornografic -, putem deja vorbi de componență de infracțiune.

Autor: Doina Ioana Străisteanu, avocată

Avocata accentuează faptul că legea prevede că astfel de plângeri trebuie depuse la Inspectoratul de poliție și nu la sectorul de poliție. La Inspectorat, cazul se repartizează unui ofițer de investigație și, dacă este nevoie, victima este audiată în condiții speciale, „care să-i asigure respectul demnității și să prevină răspândirea ulterioară a datelor cu caracter personal”.

Așteptarea noastră este ca totul să fie examinat în termen rezonabil, pentru a avea o sentință corectă, în care nu este doar fapta sancționată, dar și victima își poate valorifica dreptul la prejudiciu. Și acest drept nu este doar banul, dreptul la remediu este inclusiv radierea din spațiul online a conținutului intim și sexual. 

Autor: Doina Ioana Străisteanu, avocată

Ce spune poliția?

Inspectoratul Național de Investigații (INI) s-a autosesizat referitor la aceste cazuri în luna mai 2024, a comunicat pentru AGORA, Alexei Maciuca, șeful secției din cadrul Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane a INI. 

Potrivit lui, la moment sunt inițiate mai multe cauze penale. La fel, funcționarul ne-a comunicat că există mai mulți suspecți identificați. Acțiunile acestora sunt cercetate prin prisma componențelor de infracțiune „încălcarea inviolabilităţii vieţii personale”, „șantajul” și „proxenetismul”. 

Întrebat, dacă există sau nu cazuri examinate pentru determinare la suicid, Maciuca a declarat că nu au fost inițiate astfel de cauze în legătură cu „grupurile de pe Telegram”. La fel, acesta ne-a spus că INI nu poate oferi date concrete cu privire la numărul cauzelor penale inițiate, nici detalii cu privire la statutul persoanelor cercetate sau la acțiunile procesuale ale oamenilor legii, pentru a nu dăuna mersului anchetei.

Reacții la acest articol
Spațiu rezervat vizitatorilor Agora.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.