Voința poporului constituie baza puterii în stat, spune legea supremă. Iar această voință se exprimă prin alegeri libere, care au loc periodic. Nimeni nu îți poate influența alegerea. Aceasta trebuie să fie una bine documentată. Tocmai de asta, alegătorii sunt îndemnați să se informeze din surse sigure înainte să ia odecizie în cabina de vot.

În țara noastră, sunt câteva tipuri de scrutine. La cel parlamentar, ne alegem deputații în Legislativ, la scrutinul prezidențial - desemnăm șeful statului, iar la alegerile locale - primarul localității și consilierii. Mai este și referendumul, unde cetățenii își spun, prin vot, opinia cu privire la diverse subiecte de interes național. Iar alegerile regionale vizează unitatea teritorială autonomă Găgăuzia.

Alegerile pot fi considerate valabile doar dacă se asigură o anumită rată de participare prevăzută de lege. În majoritatea cazurilor, este nevoie de votul a cel puțin o treime din  numărul de persoane înscrise în listele electorale, care cuprind toți cetățenii cu drept de vot. În caz contrar, se organizează alegeri repetate în aceleași condiții. De exemplu, la precedentul scrutin prezidențial, din 2020, au venit la votare peste 1,3 milioane de persoane, dintre cele trei milioane înscrise în listele electorale. Rata de participare de peste 45% a fost suficientă pentru validare

La orice scrutin, fiecare vot contează. Experiențele anterioare au arătat că s-au ales primari la diferență de doar un vot (exemplu: locale 2015, s. Pârlița din Soroca). Într-o astfel de situație, dacă cineva s-ar fi răzgândit în ziua alegerilor și ar fi participat la scrutin, localitatea putea avea un alt primar. 

Din păcate, mulți dintre moldoveni ezită să voteze. La ultimul scrutin național - alegerile locale din noiembrie 2023 - în primul tur au votat puțin peste 40% dintre cei înscriși în listele electorale. Dintre ei, doar 6% aveau vârsta cuprinsă între 18 și 25 de ani. Raportat la numărul tinerilor din această categorie de vârstă, este vorba de o pondere de 26%. Cei mai activi sunt cetățenii de peste 56 de ani. Ei sunt cei care ne decid viitorul. Deși, deseori, viziunile lor diferă de cele ale tinerilor. Mai mult, dacă tinerii nu votează, politicienii ar putea să nu se simtă interesați sau obligați să-și orienteze atenția spre nevoile lor.  

Participarea la vot de la împlinirea vârstei legale contribuie la formarea unei culturi a implicării civice. Tinerii care votează devin cetățeni implicați, care își asumă un rol activ în comunitatea și țara lor. Deciziile luate astăzi afectează viitorul și, respectiv, următoarele generații. Depinde de fiecare dintre noi cum vrem să modelăm acest viitor, prin votul liber și secret acordat în cabina de vot.

Important este că, începând cu vârsta de 18 ani, fiecare cetățean poate și trebuie să verifice dacă este inclus în Registrul de Stat al Alegătorilor. Poți face acest lucru accesând site-ul Comisiei Electorale Centrale (verifica.cec.md). Dacă ești student în străinătate sau pur și simplu te afli în afara țării, nu uita că ai dreptul de a vota, indiferent de locul în care te afli.

Pe 20 octombrie 2024, în Republica Moldova sunt organizate alegerile prezidențiale, dar și referendumul constituțional privind integrarea europeană. 

Fii informat, participă la vot!